luni, 2 aprilie 2012

cugetări


Evită modul de viaţă care se reduce la dorinţe şi porniri animalice: dormit, mâncat, băut, îmbrăcat, plimbat şi din nou, mâncat, băut, plimbat. Până la urmă un asemenea mod de viaţă ucide cu desăvârşire activitatea spirituală a omului, făcând din el o fiinţă prin excelenţă pământească şi numai «de pământ», în timp ce creştinul, chiar pe pământ fiind, trebuie să fie om ceresc. «Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor» (Matei 3, 2) ... Trebuie să citim mai mult Cuvântul lui Dumnezeu; să ne rugăm acasă şi la biserică şi, oriunde ne-am ruga, să o facem mai cu seamă înlăuntrul nostru decât în exterior. Să cugetăm la Dumnezeu, la creaţie, la menirea şi locul omului în lume, la pronia divină, la răscumpărare, la negrăita iubire a lui Dumnezeu faţă de neamul omenesc, la viaţa şi nevoinţele sfinţilor, la faptele bune pe care s-au învrednicit să le facă aceştia. Şi, de asemenea, să postim, să ne punem la încercare conştiinţa şi să ne căim sincer şi adânc de păcatele noastre.”

(Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, p 203).


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu