vineri, 26 august 2016

CENTENARUL de la intrarea României în Primul Război Mondial



Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu Primăria Oraşului Avrig a organizat astăzi 26 august 2016 o ceremonie de amintire a eroilor neamului românesc cu ocazia Centenarului de la intrarea României în Primul Război Mondial. Festivitatea s-a desfăşurat în curtea Catedralei “Adormirea Maicii Domnului” din Avrig la Monumentul Eroilor. După Slujba Parastasului s-a intonat Imnul Eroilor, s-au rostit alocuţiuni, au fost citite numele ostaşilor care au murit în război şi s-au depus coroane şi flori.

Au fost prezenţi cadre militare alături de preoţii din localitate, doamna vice-primar Berghea Ramona Dorina, domnul deputat Gheorghe Frăticiu, domnul profesor Marius Novac directorul Liceului din Avrig, doamna profesoară Mioara Şinca directorul Liceului din Mârşa şi credincioşi.






miercuri, 24 august 2016

DUMNEZEU ȘI JOCURILE OLIMPICE (RIO DE JANEIRO, 2016)



 de Pr. Prof. Ion Ciungu


"Primarul din Rio de Janeiro, Eduardo Paes, cel cu cămașa pe deasupra pantalonilor;  Președintele Comitetului Olimpic Brazilian, Carlos Arthur Nuzman, cel cu pantaloni kaki; și lideri ai diferitelor religii se roagă lângă Steagul Olimpic, în fața statuiei <<Christos Răscumpărătorul>>, în timpul unei ceremonii de binecuvântare în Rio de Janeiro, pe data de 12 august 2012. Photo courtesy of REUTERS/Ricardo Moraes *Editors: This photo may only be republished with RNS-OLYMPICS-RELIGION, originally transmitted on Aug. 5, 2016."


(a.  Iisus se referă la jocul nevinovat al copiilor;  b. Apostolul Pavel se referă la Jocurile Olimpice; c. Originea, întreruperea și reluarea Jocurilor Olimpice; d. Jocurile Olimpice de azi – o religie civică; e. Flacăra olimpică binecuvântată la Statuia Cristo Redentor din Rio f. Sfântul Sebastian - patronul atleților;g. Unii atleți la Rio dau dovadă de credința lor creștină; h. Ce câștiguri financiare obțin atleții la Jocurile Olimpice?; i. România la Jocurile Olimpice;  j. Statuia lui Iisus din Rio)


a.   Iisus se referă la jocul blând și nevinovat al copiilor, folosindu-l ca termen de comparație pentru metoda Lui pedagogică

Iisus Și-a arătat, continuă să arate, și va arăta mereu, înțelepciunea pedagogiei divine, din faptele iubirii Sale față de oameni. Dar, în pedagogia Lui este prezent și reproșul, adresat evreilor împietriți în răutate, care ÎL refuză pe Iisus, și nu vor să se schimbe, nici când li se propune metoda aspră, ascetică, de către Ioan Botezătorul, nici când li se propune metoda blândă, prin disciplina jocului, de către El Însuși.

 Cuvintele lui Iisus sunt următoarele: “Dar cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care şed în pieţe şi strigă către alţii, Zicând: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale şi nu v-aţi tânguit. Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi ei spun: Are demon. A venit Fiul Omului, mâncând şi bând şi ei spun: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor. Dar înţelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei.” (Matei 11, 16-19)


b.   Sfântul Apostol Pavel se referă la Jocurile Olimpice, la eforturile depuse de participanți pentru a obține un premiu perisabil, punându-le în antiteză cu eforturile creștinilor pentru un premiu neperisabil

El compară disciplina, efortul și lupta bună, ale creștinilor, care urmăresc câștigarea recompensei de la Dumnezeu, cu disciplina, efortul și lupta sportivilor păgâni care urmăresc câștigarea recompensei la Jocurile Olimpice.

Cuvintele lui sunt următoarele: “ Nu ştiţi voi că acei care aleargă în stadion, toţi aleargă, dar numai unul ia premiul? Alergaţi aşa ca să-l luaţi. Şi oricine se luptă se înfrânează de la toate. Şi aceia, ca să ia o cunună stricăcioasă, iar noi, nestricăcioasă. Eu, deci, aşa alerg, nu ca la întâmplare. Aşa mă lupt, nu ca lovind în aer,Ci îmi chinuiesc trupul meu şi îl supun robiei; ca nu cumva, altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic. ”(1 Corinteni 9, 24-27)


c.    Originea, întreruperea  și reluarea  Jocurilor Olimpice sunt bazate pe motive religioase

“Data de începuturi, cea mai larg acceptată, pentru Jocurile Olimpice, este anul 776 î. Hr.; aceasta este bazată pe inscripții, găsite la Olympia, care prezintă lista cu câștigătorii unei întreceri la fugă ținută la fiecare patru ani...”. Așa am aflat  din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, la articolul „Olympic Games”, la subtitlul „Ancient Olympics”.[1] Olympia este astăzi o localitate organizată ca municipiu, în sud-vestul Greciei, având o populație de aprox. 13 mii de locuitori. “Primele Jocuri Olimpice au fost în onoarea lui Zeus.”[2] Zeus era, la grecii antici, “zeul cerului și al tunetului”, “care guverna ca rege al zeilor care locuiau în Muntele Olympus.” Acesta  este cel mai înalt munte din Grecia (2.918 m) și se află la granița dintre regiunea nordică numită Macedonia și regiunea Tessalia.[3]

“Jocurile Olimpice au ajuns la apogeu în secolele al VI-lea și al V-lea î. Hr., dar apoi treptat au scăzut în importanță pe măsură ce romanii au câștigat putere și influență în Grecia. Deși nu există un consens academic cu privire la timpul când Jocurilor li s-a pus capăt în mod official, totuși data considerată cel mai frecvent este anul 393 d. Hr., când împăratul Theodosius I a decretat ca toate cultele și practicile păgâne să fie eliminate. O altă dată frecvent citată este anul 426 d. Hr., când succesorul său, Theodosius II, a ordonat distrugerea tuturor templelor păgâne.” ( Olympic Games, Ancient Olympics, Wikipedia)

“Timp de 1.500 de ani, nu au existat Jocuri Olimpice – până când un alt creștin le-a pornit iarăși, cu fundamente complet religioase. Pierre de Coubertin, un aristocrat francez, educat de iezuiți, a fost crescut în Franța secolului al XIX-lea sfâșiată de război. El a admirat pe grecii antici pentru modul în care țineau o pace la fiecare patru ani ca să organizeze Olimpiada. În 1889, ca un mijloc de a promova pacea între națiuni și de a reface atletismul francez, de Coubertin a avut ideea de a reînvia jocurile.[4] Așa aflăm din articolul „God and the games” (Dumnezeu și jocurile), publicat de Kimberly Winston, pe „Religion News Service”, în data de 4 august 2016.

În anul 1894, baronul francez Pierre de Coubertin a înființat Comitetul Internațional Olimpic. În anul 1896, la Atena, în Grecia, s-au ținut primele Jocuri Olimpice considerate moderne. De atunci, la fiecare patru ani s-au organizat Jocuri Olimpice în diferite orașe din lume, ajungându-se  în acest an, 2016, la ediția a XXXI-a, fiind organizate pentru prima dată pe continentul America de Sud, în Brazilia, la Rio de Janeiro.

 Se cuvine să amintesc faptul că, chiar înainte de anul 1896, la Atena au mai fost organizate Jocuri Olimpice, dar nu internaționale, în anii 1859, 1870, 1875 și 1888, din inițiativa unui filantrop greco-român (aromân), Evanghelie Zappa (1800-1865), care le-a sponsorizat. El a trăit cea mai mare parte a vieții în România (Olympic Games, Revival, Wikipedia). Școala din Broșteni, jud. Ialomița, îi poartă numele.[5]


d.   Jocurile Olimpice de azi – o religie civică

Despre Jocurile Olimpice ca o formă de religie civică a scris profesorul Anthony Moretti, de la Universitatea Robert Morris, din SUA, după cum ne spune Kimberly Winston, din al cărei articol citez în continuare:

“Acea religie civică este în primul rând expusă în ceremoniile de deschidere și ritualurile lor pe care publicul a ajuns să  le aștepte – ridicarea ceremonioasă a steagului olimpic, cântarea imnului olimpic și aprinderea reverențioasă a torței olimpice.

Există chiar o promisiune quasi-religioasă pe care atleții și antrenorii o fac în timpul ceremoniilor de deschidere – un <<Jurământ Olimpic>> de a respecta regulile și a se conforma lor, de a juca onest și a nu trișa.

Atleții care joacă după acele reguli și câștigă, …  <<sunt respectați aproape ca divini>>… . Iar cei care încalcă acele reguli suferă o pedeapsă mai mult spirituală decât legală. <<Este o excomunicare,>> a zis Moretti vorbind despre Ben Johnson, sprinterul canadian care a pus mâna pe trei medalii olimpice, de care a fost mai târziu deposedat când s-a descoperit că el a folosit medicamente interzise care ameliorează performanța.”

Totuși, unii autori, împreună cu Moretti, au criticat faptul că, prin aspectul comercial (sponsorii Coca-Cola, Dow și alții) se pierde spiritul  Jocurilor Olimpice , adică ajutorarea și îmbunătățirea oamenilor.


e.   Flacăra olimpică binecuvântată la Statuia Cristo Redentor din Rio

Această “binecuvântare nu a fost programată de organizatorii Jocurilor, dar a fost cerută de primarul din Rio, Eduardo Paes, care este catolic”. 
“La înălțimea de deasupra orașului, lângă partea de jos a statuii lui Christos Răscumpărătorul, cardinalul din Rio, Orani Tempesta, a binecuvântat torța olimpică ținută de fosta jucătoare olimpică de volei, Maria Isabel Barroso Salgado.”

“Acesta este momentul pentru noi să ne depășim dificultățile și să lucrăm împreună ca o echipă, făcând țara noastră și lumea noastră mai sigure, mai puțin inegale, și punând iubire în inimile tuturor”, a spus cardinalul, după cum am aflat din articolul “At Rio's Christ the Redeemer statue, cardinal blesses Olympic torch” (La statuia Christos Răscumpărătorul din Rio, cardinalul binecuvântă torța olimpică), publicat de  Lise Alves, pe „Catholic News Service”, în data de 5 august 2016.[6]

S-a estimat că până la 10.000 de vizitatori pe zi vor fi primiți la acest sanctuar pe timpul Jocurilor Olimpice și Paralimpice. „Cel puțin 30 de persoane din cadrul forțelor armate vor păzi statuia 24 de ore pe zi până la sfârșitul lui septembrie.

Orașul Rio de Janeiro are o populație de peste 12 milioane, la nivel de regiune metropolitană, iar la nivel de municipalitate de peste 6 milioane. Pe stadionul Maracanã au fost 70.454 spectatori, în ziua de 16 august 2016. În alte zile au fost mai puțini (50 și 60 de mii).[7]



f.     Sfântul Sebastian -  patronul atleților, dar și patron din anul 1565 al orașului Rio de Janeiro

“Sebastian ne amintește de un element important atât al sportului cât și al creștinismului – suferința”, a zisRay Mckenna, președintele Atleților Catolici pentru Christos. “Atleții se pot raporta la Sfântul Sebastian”, a zis McKenna. “Ei zic, ` Dacă el a putut să îndure atât, eu pot să merg încă o milă.` ” Așa am aflatdin articolul “The ‘Splainer: Who is St. Sebastian and why do athletes claim him?” (Să explicăm: Cine este Sfântul Sebastian și de ce îl solicită atleții ?), publicat de jurnalista Kimberly Winston, pe “Religion News Service” , în data de 4 august 2016.[8]Tot de la ea am aflat câteva elemente esențiale din viața Sfântului Sebastian.

Sebastian a trait în secolul al III-lea, era din zona Milanului, Italia, mormântul lui fiind în Roma, la Basilica Sfântului Sebastian, sau în apropiere, pe Via (Calea) Appia.

“Povestirea despre el, înregistrată prima data de Sfântul Ambrozie, spune astfel: Sebastian a fost profund contrariat de persecutarea de către împăratul Dioclețian a creștinilor, așa încât s-a înrolat în armata romană pentru a-i ajuta din interior. El și-a ascuns apartenența la creștinism și a devenit membru în Garda Pretoriană de elită.

Când apartenența la creștinism a lui Sebastian a fost descoperită, Dioclețian a fost deosebit de interesat să-l pedepsească. A ordonat ca Sebastian să fie legat de un stâlp într-un câmp, unde o falangă de arcași au tras în el și l-au umplut de săgeți. Ambrozie l-a descris că arăta ca un arici de mare, iar zeci de artiști l-au zugrăvit pe sfânt ca o perniță cu ace.

Dar Irina din Roma, văduva altui martir creștin, s-a furișat în câmp noaptea pentru a recupera corpul lui Sebastian, și l-a găsit viu. L-a luat acasă și l-a îngrijit până a devenit sănătos.

Sebastian cel însănătoșit l-a așteptat pe Dioclețian pe străzile Romei și l-a mustrat pentru cruzimea lui față de creștini. Împăratul n-a fost amuzat și a ordonat gărzilor să-l bată pe Sebastian cu bâte și să-i arunce corpul ca pe un gunoi într-un canal public, unde a murit.

Întrebare: Dacă Sf. Sebastian a fost bătut și învins, de ce este el sfântul patron al atleților?

Răspuns: Din cauza puterii sale fizice și a rezistenței mari în efortul de a se ridica mai presus de atacurile asupra corpului său, ca să se confrunte personal cu un adversar mai puternic, în persoana împăratului. Da, a căzut înfrânt, dar a căzut înfrânt dându-și toată energia sa pentru credința sa.”




g.   Unii atleți la Rio dau dovadă de credința lor creștină, alții, învinși, au promis că renunță la ea

Câteva exemple:
1)   Almaz Ayana (24 ani), Etiopia:
“Doping-ul meu este antrenamentul, doping-ul meu este Iisus. Sunt curată ca și cristalul.” Așa a răspuns atleta etiopiană Almaz Ayana, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Rio, pentru proba de 10.000 m, într-un uimitor timp record de 29 minute și 17,45 secunde, doborând recordul chinezoaicei Wang Junxia din 1993 ( 29 minute și 31,78 secunde). Așa aflăm din articolul „ `My doping is Jesus` - World record breaker responds to cheat taunts “ (Doping-ul meu este Iisus – persoană care a doborât recordul mondial răspunde pentru a evita ironiile), publicat în 13 august 2016, pe “Christian Today”, de către Andy Walton.[9]

Ayana a fost acuzată, de atleta suedeză Sarah Lahti și de atleta irlandeză Sonia O` Sullivan că ar fi folosit droguri, după cum scrie Daniel Cherney în articolul “Rio Olympics 2016: Almaz Ayana accused of doping after smashing 10,000m world record”, publicat în 13 august 2016, pe „stuff”.[10]

“Succesul răsunător al Ayanei Almaz a mai redus din ciudățeniile referitoare la atleții africani de la aceste Jocuri Olimpice. Din nefericifre, doi antrenori kenieni au fost trimiși acasă de la Jocurile Olimpice de la Rio în urma acuzațiilor de dopaj. Aproape jumătate din echipa nigeriană a fost trimisă acasă în urma falsificărilor de vârstă. Ca o remarcă în plus la cutia rușinii s-a adăugat episodul lui Jonas Junias. Boxerul namibian a fost acuzat de tentativă de agresiune sexuală la Jocurile Olimpice.”
 Almaz Ayana este într-adevăr o victorie care șterge murdăria de pe fața Africii în acest moment. Așa aflăm din articolul “Almaz Ayana sets New World Record At The Rio Olympics”, publicat de Amara Onuh, pe “Answers Africa” , în 13 august 2016.[11]

2)   Sunt unii care se declară creștini numai când au câștiguri în lumea aceasta. Așa s-a întâmplat cu echipa feminină de handbal a Argentinei, și cu echipa masculină de volei a Mexicului, care au pierdut la Jocurile Olimpice de la Rio, și au declarat că renunță la credința creștină, dat fiind faptul că s-au rugat la Dumnezeu și totuși au fost înfrânți de echipe din țările cele mai laicizate, ca: Rusia, Coreea de Sud, Suedia, Olanda și Franța. Așa aflăm din articolul "Olympics squads lose every match … and their faith" ( Echipe olimpice pierd fiecare meci ... și credința lor), publicat de Guthrie Graves-Fitzsimmons, pe "Religion News Service", în data de 16 august 2016.[12]

Aș vrea doar să-i contrazic un pic, căci poate n-au știut că, de ex., Rusia a trimis la Jocurile Olimpice de la Rio chiar și preot-duhovnic pentru sportivi, după cum aflăm din articolul "Russian Olympic athletes are in wonderful mood – the team father confessor" (Atleții olimpici ruși sunt într-o stare sufletească minunată - părintele duhovnic al echipei), publicat pe "Interfax-religion" în 17 august 2016, și preluat de site-ul ortodox rus "Pravmir.com".[13] E posibil să fie laicizată Rusia, dar e posibil să fie și oameni cu credință.


De asemenea, e posibil să fie laicizată Franța, dar e posibil să fie și oameni cu credință, căci în pelerinaj la Lourdes merg aprox. 6 milioane de persoane pe an, după cum aflăm din articolul "The ‘Splainer: Lourdes and the Assumption of the Virgin Mary" ( Să explicăm: Lourdes și Mutarea cu trupul la Cer a Fecioarei Maria), publicat de Josephine McKenna, pe "Religion News Service", în 12 august 2016.[14]

Ca să facem o comparație, în România cel mai mare pelerinaj este la Iași, la Sf. Parascheva, aprox. 1 milion de persoane pe an. Așa aflăm din articolul "List of Christian pilgrimage sites", Eastern Christianity, Romania, din Enciclopedia liberă, Wikipedia.[15]

Sfântul Apostol Pavel ne spune astfel "Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii!" (1 Corinteni 15, 19)
Adevărații creștini nu renunță la Iisus nici când sunt omorâți. Iisus a întemeiat Biserica pe Jertfa Sa și pe credința celor ce sunt gata să moară pentru El. 70 de milioane de martiri creștini sunt de la Iisus până azi, după cum spun specialiștii în statistica martirilor. În zilele noastre, la fiecare 5 minute este omorât un creștin, pe motiv că e creștin.

3)   Sfântul Augustin de Hippo, teolog și filosof, (354-430) a zis: „Oamenii călătoresc ca să se mire de înălțimea munților, De valurile uriașe ale mărilor, De cursul lung al râurilor, De întinderea vastă a oceanului, De mișcarea circulară a stelelor, Și totuși ei trec pe lângă ei înșiși fără să se mire.”


Acest text l-a postat pe Instagram în urmă cu 9 luni atleta americană Abbey D'Agostino (24 ani). Într-una din zilele trecute, la Jocurile Olimpice de la Rio, “Abbey a dat dovadă de un spirit oplimpic esențial”, ajutând-o pe concurenta Nikki Hamblin din Noua Zeelandă, care a căzut, în timp ce alergau în runda preliminară de 5000 m.

„Neozeelandeza Nikki Hamblin a căzut în timpul cursei, cauzând împiedicarea concurentei din Statele Unite Abbey D'Agostino. D'Agostino, care este creștină, s-a ridicat înapoi pe picioare aproape imediat, dar în loc să continue cursa, s-a oprit ca să o ajute pe Hamblin să se ridice. Cele două au început să alerge iarăși, dar D'Agostino a căzut iarăși, fără îndoială din cauza unei dureri intense. Humblin a răspuns oprindu-se să-și ajute rivala, și amândouă în cele din urmă au terminat pe locul al 29-lea, respectiv al 30-lea.” Așa aflăm din articolul “Rio 2016: Christian Abbey D’Agostino displays 'ultimate Olympic spirit' by helping competitor who fell” (Rio 2016: Creștina Abbey D'Agostino dă dovadă de `spirit olimpic esențial` ajutând concurenta care a căzut), publicat de Carey Lodge, pe “Christian Today”, în 17 august 2016.[16]

Dacă Abbey D'Agostino, în urmă cu 9 luni ar fi preferat să posteze un alt text, de exemplu “Omul față de om este lup” (Homo homini lupus), din dramaturgul roman Plautus ( 254-184), și-ar fi format un stil de gândire care o făcea să își continue cursa fără să se oprească pentru a ajuta o rivală. Ideile pe care le ținem și le cultivăm în spiritul nostru ne formează stilul de gândire.


h.   Ce câștiguri financiare obțin atleții la Jocurile Olimpice?

1)   Valoarea fizică a medaliei de aur este estimată a fi în jur de 500$. Însă una din aur pur, de la începutul secolului XX, este estimată a fi în jur de 20.000$. Așa am aflat din articolul “Here's a breakdown of how much an Olympic gold medal is really worth”, publicat de Nat Berman, pe “Business Insider”, în 22 august 2016. [17]
2)   Multe țări acordă sume de bani sportivilor care câștigă medalii la Jocurile Olimpice. De ex., se spune că România acordă 70.000 de euro celor care câștigă medalia de aur, 50.000 de euro celor care câștigă cea de argint, iar celor care câștigă cea de bronz 30.000 de euro. Așa aflăm din articolul “RIO 2016: Premii importante pentru sportivii români care vor fi medaliaţi la Jocurile Olimpice”, publicat de Iulian Coșulețu, pe Mediafax, în data de 4 august 2016.[18]

Se mai adaugă și alte avantaje, de ex., Renault România a promis autoturisme pentru medaliați, după cum am aflat din articolul „Renault lanseaza editia Olimpic si va premia medaliatii de la Rio”, publicat de Alex Butu pe „GENTLEMAN`S CAR”, în data de 4 iulie 2016.[19]

De asemenea, în România, începând din anul 2000, sportivii medaliați cu aur, sau argint, sau bronz, la Jocurile Olimpice, primesc o rentă viageră (pensie), după retragerea din activitate. În funcție de performanță, “încasează lunar între 2.996 şi 13.052 lei.” Așa am aflat din articolul „Care sunt sportivii care încasează cele mai mari rente viagere şi cât le dă statul român în fiecare lună”, publicat de Iulian Anghel, pe „adevărul.ro”, în data de 3 august 2016.[20]

3)   Când sunt vândute la licitație, medaliile pot fi evaluate la diferite prețuri, de ex., una la1,4 milioane $, iar alta la 310.700$. (Berman,  Business Insider)



i.     România la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro

România a fost una dintre cele 207 națiuni participante la Jocurile Olimpice de la Rio, în perioada 5 – 21 august 2016. Dintre cei 11.303 atleți care au participat, 97 au fost din partea României. Dintre cele 28 de sporturi, România a participat la 14. Dintre cele 974 medalii acordate (aur, argint, bronz), România a câștigat 5 (una de aur, una de argint și 3 de bronz).

 Între cele 78 de poziții sau locuri din ierarhia națiunilor medaliate, România este pe locul 47. Pe locul întâi este SUA cu 121 medalii ( 46 de aur, 37 de argint și 38 de bronz). Pe locul 78 sunt 10 țări, fiecare cu câte o medalie de bronz.

Steagul României la Rio, la ceremonia de deschidere a fost purtat de gimnasta artistică Cătălina Ponor (29 ani), câștigătoare a trei medalii de aur la Atena în 2004. La ceremonia de închidere a fost purtat de scrimera Simona Pop (27 ani), câștigătoare, în echipă, a medaliei de aur la Rio 2016, împreună cu celelalte  colege din echipa feminină de spadă: Loredana Dinu, Simona Gherman și Ana Maria Popescu.
Aceste date le-am luat din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, de la articolele 2016 Summer Olympics” (Jocurile Olimpice de Vară 2016), „Romania at the 2016 Summer Olympics”, Cătălina Ponor” și „Simona Pop”.[21]

j.     Statuia lui Iisus din Rio de Janeiro

Fața statuii   " Cristo Redentor ", cum se zice în portugheză, a fost făcută de sculptorul român Gheorghe Leonida. El era cunoscut în Paris  "pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza ", încât a fost angajat de  sculptorul polonezo-francez Paul Landowski să facă fața acestei statui.[22]

Câteva detalii în plus despre această statuie, și despre alte statui în onoarea Mântuitorului lumii, putem afla și din articolul “VLADIVOSTOK - cea mai înaltă statuie a lui IISUS din lume”, publicat pe blogul Protopopiatului Ortodox Român Avrig, în 3 septembrie 2015.[23]

Statuile dedicate Domnului nostru Iisus Christos ne aduc aminte de Persoana Vie și Iubitoare a lui Iisus, de Opera Lui de Răscumpărare a lumii, de Noul Testament în care găsim învățăturile Lui, de Legea Nouă a Iubirii, de care suntem destul de departe, și de Judecata Universală la care ne va chema, așa cum a spus. (Matei 25, 31-46)



[1]Olympic Games, Ancient Olympics, Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Olympic_Games#Ancient_Olympics
[4]God and the games, By Kimberly Winston  | August 4, 2016, http://religionnews.com/2016/08/04/god-and-the-games/
[6] Lise Alves, At Rio's Christ the Redeemer statue, cardinal blesses Olympic torch, Catholic News Service, 8.5.2016 12:12 PM ET, http://www.catholicnews.com/services/englishnews/2016/at-rios-christ-the-redeemer-statue-cardinal-blesses-olympic-torch.cfm
[8]The ‘Splainer: Who is St. Sebastian and why do athletes claim him?, by Kimberly Winston, August 4, 2016, Religion News Service, http://religionnews.com/2016/08/04/the-splainer-who-is-st-sebastian-and-why-athletes-claim-him/
[9] Andy Walton, `My doping is Jesus` - World record breaker responds to cheat taunts, “Christian Today”, 13 august 2016, http://www.christiantoday.com/article/my.doping.is.jesus.world.record.breaker.responds.to.cheat.taunts/93038.htm
[10]Daniel Cherney, Rio Olympics 2016: Almaz Ayana accused of doping after smashing 10,000m world record, „stuff”, 13 august 2016, http://www.smh.com.au/sport/olympics/rio-2016/olympics-athletics/rio-olympics-2016-almaz-ayana-accused-of-doping-by-sarah-lahti-after-smashing-10000m-world-record-20160812-gqrmtd.html
[11] Amara Onuh, Almaz Ayana sets New World Record At The Rio Olympics, http://answersafrica.com/almaz-ayana-sets-world-record-rio.html
[12]Guthrie Graves-Fitzsimmons, Olympics squads lose every match … and their faith, “Religion News Service”, 16 august 2016, http://religionnews.com/2016/08/16/olympic-squads-lose-every-match-and-their-faith/
[13]Russian Olympic athletes are in wonderful mood – the team father confessor, “Interfax-religion”, 17 august 2016,http://www.pravmir.com/russian-olympic-athletes-wonderful-mood-team-father-confessor/
[14]Josephine McKenna,  The ‘Splainer: Lourdes and the Assumption of the Virgin Mary, Religion News Service, 12 august 2016,  http://religionnews.com/2016/08/12/the-splainer-lourdes-and-the-assumption-of-the-virgin-mary/
[15]List of Christian pilgrimage sites, Eastern Christianity, Romania, Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Christian_pilgrimage_sites#Romania_2
[16]Carey Lodge, Rio 2016:Christian Abbey D’Agostino displays 'ultimate Olympic spirit' by helping competitor who fell,Christian Today”, 17 august 2016, http://www.christiantoday.com/article/rio.2016.christian.abbey.dagostino.displays.ultimate.olympic.spirit.by.helping.competitor.who.fell/93334.htm
[17] Nat Berman, Here's a breakdown of how much an Olympic gold medal is really worth, Business Insider, 22 august 2016, http://www.businessinsider.com/how-much-is-an-olympic-gold-medal-worth-2016-8
[18]Iulian Coșulețu, RIO 2016: Premii importante pentru sportivii români care vor fi medaliaţi la Jocurile Olimpice, Mediafax, 4 august 2016, http://www.mediafax.ro/sport/rio-2016-premii-importante-pentru-sportivii-romani-care-vor-fi-medaliati-la-jocurile-olimpice-15550797
[19]Alex Butu, Renault lanseaza editia Olimpic si va premia medaliatii de la Rio, GENTLEMAN`S CAR, 4 iulie 2016, http://www.gentlemanscar.ro/stiri/medaliatii-romani-la-olimpiada-din-rio-vor-fi-premiati-cu-automobile-din-editia-limitata-renault-olimpic/
[20]Iulian Anghel, Care sunt sportivii care încasează cele mai mari rente viagere şi cât le dă statul român în fiecare lună, adevărul.ro, 3 august 2016, http://adevarul.ro/news/sport/care-sportivii-incaseaza-cele-mai-mari-rente-viagere-statul-roman-luna-1_579f45c15ab6550cb862e40d/index.html
[22]Christ the Redeemer (statue), History,  Wikipedia, https://en.m.wikipedia.org/wiki/Christ_the_Redeemer_(statue)
vezi și  D.C.Predescu,  Gălățeni care au uimit lumea - Gheorghe Leonida, Viața liberă, Joi 27 Februarie, 2014,  http://www.viata-libera.ro/diaspora/51613-galati-viata-libera-galateni-care-au-uimit-lumea-gheorghe-leonid
[23]Pr. Prof. Ciungu Ion, VLADIVOSTOK - cea mai înaltă statuie a lui IISUS din lumehttp://protopopiatavrig.blogspot.ro/2015/09/vladivostok-cea-mai-inalta-statuie-lui_42.html