de Pr. Ioan CIUNGU
Dionisie Exiguus ( sec. V-VI ), întemeietorul erei creştine
Precizarea în timp a Naşterii. Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat şi apoi S-a născut atunci:
…………………………………………………………………………………
- atunci când era în desfăşurare recensământul în Iudea, pe baza decretului dat de împăratul de la Roma: „În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.”[1]
Cercetătorii plasează acest recensământ în perioada anilor 7-6 î. d. Hr.
Mult timp informaţiile din Noul Testament au fost ridiculizate şi discreditate de sceptici şi de atei. Primul lor motiv, în acest context, era că pe vremea aceea nu ar fi existat un recensământ al oamenilor. Al doilea motiv era neconcordanţa între datele istorice cunoscute ca fiind sigure şi datele din Noul Testament. Adică, potrivit informaţiilor istorice, Quirinius a fost guvernator al Siriei în perioada anilor 6-7 d. Hr. , nicidecum pe vremea regelui Irod cel Mare a cărui moarte e stabilită istoric la anul 4 î. d. Hr. Potrivit Noului Testament, Iisus s-a născut când Irod cel Mare trăia şi a ordonat uciderea pruncilor din Betleem şi din împrejurimi, care aveau vârsta de doi ani şi sub doi ani, cu scopul de a-L ucide pe Pruncul Iisus. [2]
Limpezirea situaţiei cu privire la Quirinius a venit după Răzbiul II Mondial, din partea lui Sir William Ramsay, arheolog şi profesor la Universitatea Oxford şi la Cambridge, din Marea Britanie. El a descoperit un monument în Antiohia Pisidiei, în Asia Mică, care arată că Quirinius a fost de două ori guvernator al Siriei. Prima dată a fost guvernator militar, între anii 10-7 î. d. Hr., perioadă în care guvernator civil era Saturninus.[3]
Aşa stând lucrurile, e necesar să afirmăm că Hristos S-a născut în perioada anilor 7- 6 î. d. Hr., ceea ce este o contradicţie logico-cronologică evidentă ( cum adică Hristos S-a născut înainte de Hristos ? ) . Totuşi, istoricii folosesc această exprimare, dat fiind faptul că ei presupun a fi cunoscute explicaţiile de mai jos.
Numărarea anilor de la naşterea lui Hristos, sau înfiinţarea erei noastre creştine, s-a făcut în sec. VI d. Hr., de către Dionisie Exiguus, un călugăr originar din Scythia Minor (Dobrogea de azi) şi trăitor la Roma începând cu anul 500 d. Hr. Ca membru al Curiei Vaticanului, el a primit sarcina „să conceapă o metodă pentru a determina data Paştilor, după Regula alexandrină, aşa cum s-a reglementat de Sinodul de la Niceea.” În anul 525 Dionisie a introdus în tabelul său de Paşti numărarea anilor de la Naşterea lui Iisus Hristos, eliminând atunci obiceiul de a număra anii de la începutul domniei împăratului Diocleţian, persecutor al creştinilor.[4]
Dionisie arăta că a început numărarea anilor „de la Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, pentru ca să ne fie mai cunoscut începutul nădejdii, iar pricina mântuirii omeneşti ( adică Patimile Mântuitorului nostru ) să lumineze cu mai multă strălucire.” Acest sistem cronologic a fost adoptat în Italia încă din timpul lui Dionisie, apoi mai târziu în Franţa şi treptat în toată lumea.[5]
Era creştină sau Anno Domini devine dominantă în Europa Apuseană după ce Beda Venerabilul a folosit-o în Istoria Eclesiastică a Poporului Englez, 731 d. Hr. [6]
Cercetătorii de mai târziu au constatat că Dionisie a calculat cu o eroare de 4-5 ani[7] sau chiar 6-7 ani[8] anul în care S-a născut Hristos.[9] Cei care susţin că eroarea este de cel puţin 6 ani argumentează că el a uitat să pună anul zero pe axa timpului între anul 1 d. Hr. şi anul 1 î. d. Hr., şi de asemenea nu a luat în seamă o perioadă de patru ani în care împăratul August a domnit cu numele de Octavian. Dionisie a pus Naşterea Domnului în anul 753 de la întemeierea Romei ( ab Urbe condita ).
- atunci când s-a arătat steaua Betleemului după care au fost călăuziţi magii din Răsărit, ajungând astfel la Ierusalim şi întrebând despre regele iudeilor care s-a născut atunci.[10]
Din punct de vedere astronomic au fost emise diferite teorii cu privire la steaua Betleemului. Una dintre ele se numeşte “teoria triplei conjuncţii a lui Jupiter şi Saturn”. Potrivit acestei teorii, steaua Betleemului nu a fost o singură stea, ci două foarte apropiate încât părea una singură. De fapt această teorie a fost emisă de matematicianul şi astronomul Johanes Kepler, care la începutul sec. XVII a văzut o astfel de apropiere sau conjuncţie. E vorba de conjuncţia planetelor Jupiter şi Saturn în constelaţia Peştilor. Atunci el s-a gândit că tot aşa ar fi putut fi steaua Betleemului. Calculând când s-a mai întâmplat o astfel de conjuncţie, a planetelor Saturn şi Jupiter, el a obţinut ca rezultat anul 7 î. d. Hr. În acel an Saturn şi Jupiter s-au întâlnit de trei ori: în 29 mai, în 29 septembrie ( după alţii în trei octombrie ) şi în 4 decembrie ( după alţii în 6 decembrie ). Ulterior alţi astronomi au confirmat spusele lui Kepler: P. Schnabel, Schubert de la Petrograd, Ideler şi Encke din Berlin, Pritchard de la Observatorul din Greenwitch.[11]
[ Este interesant faptul că, potrivit tradiţiei astrologice evreieşti, Mesia trebuia să apară în timpul conjuncţiei lui Saturn cu Jupiter în constelaţia Peştilor. Saturn era considerată protectoarea lui Israel. Jupiter era considerată de toate popoarele o stea norocoasă, regală.
Şi mai interesant este faptul că rezultatul calculelor astronomice ale lui Kepler ( sec XVII ) se potriveşte cu rezultatul descoperirilor arheologice ale lui Ramsay ( sec. XX ) ! În obţinerea acestui rezultat ei nu pot fi acuzaţi de colaborare mistică, nici de credinţe oculte, nici de vreun fel de interese economice ! ]
Astronomul german Kepler, dând peste lucrarea lui Laurence Suslyga din Polonia, care argumenta că Hristos S-a născut în anul 4 î. Hr., şi-a publicat în 1614 concluziile, afirmând că după tripla conjuncţie din anul 7 î. d Hr., a urmat o grupare a planetelor Marte, Jupiter şi Saturn în anul 6 î. d. Hr. Această grupare de astre a fost numită de el o nova şi identificată cu Steaua Betleemului. [12]
“În timpurile moderne, astronomii au propus diferite explicaţii pentru această stea. O nova, o planetă, o cometă, o ocultaţie ( un corp este ascuns privirii de alt corp) şi o conjuncţie ( grupare de planete ), toate au fost sugerate.”[13]
[1] Biblia, Evanghelia după Sfântul Luca, cap. 2, versetele 1-7.
[2] Biblia, Evanghelia după Sfântul Matei, cap. 2, versetele 16-18.
[3] Werner Keller, ŞI BIBLIA ARE TOTUŞI DREPTATE, Hamburg, 1955, ediţia în româneşte fără locul apariţiei, 1979, p. 370-371; şi
Petru Popovici, BIBLIA ESTE TOTUŞI ADEVĂRATĂ, Editura Lumina Lumii, f. a. studiu ţinut în Timişoara, 1966, p. 112-116; şi
Lee Strobel, Pledoarie pentru Cristos, trd., Claudia Guiu, Cartea creştină, Oradea, 2004, p. 103; şi
LA BIBLE, TRADUCTION OECUMENIQUE DE LA BIBLE, comprenant l]Ancien et le Nouveau Testament, traduit sur les textes origineaux hebreu et grec, avec introductions, notes essentielles, glossaire…ALLIANCE BIBLIQUE UNIVERSELLE- LE CERF, Paris, 1995, tableau chronologique, p. 1825.
[4] Denys le Petit – WIKIPEDIA, L`encyclopedie libre , http://fr.wikipedia.org/wiki/Denys_le_Petit
[5] Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, vol. I. Iaşi, 2004, p. 138.
[6] Dionysius Exiguus, From Wikipedia, the free encyclopedia,
[7] Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu, op. cit. p. 138 şi Petru Popovici, op. cit. , p. 115.
[8] Werner Keller, op. cit., p. 379.
[9] Astfel că dictionarul francez LAROUSSE prezintă naşterea lui Iisus Hristos înainte de anul 4 î. d. Hr. , iar Encyclopedia Britannica în perioada anilor 6-4 î. d. Hr.
„ Majoritatea savanţilor consideră data naşterii între 6 şi 4 î. d. Hr.” : James D. G. Dunn, Jesus Remembered, Eerdmans Publishing (2003), page 324, apud Jesus, From Wikipedia, the free encyclopedia
http://en.wikipedia.org/wiki/Jesus#cite_note-43
[10] Biblia, Evanghelia după Matei, cap. 2.
[11] Werner Keller, op. cit., p. 372- 381; şi Petru Popovici, op. cit., p. 148-152.
[12] John Mosley, Program Supervisor, Griffith Observatory, 2800 East Observatory Road, LosAngeles, California 90027, [reprinted from the Planetarian, Third Quarter 1981],
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu