(Premiul
Templeton pe anul 2017)
de Pr. Prof. Ion Ciungu
(
a. Filosofie sau iubirea înțelepciunii; b. Iisus este Înțelepciunea lui
Dumnezeu; c. Filosoful Alvin Plantinga a câștigat Premiul Templeton pe anul
2017; d. Șapte citate din Alvin Plantinga)
Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu
(1 Corinteni 1,18-24).
a.
Filosofie
sau iubirea înțelepciunii
Împrumutat din limba greacă și în limba
română, cuvântul filosofie tradus înseamnă iubirea înțelepciunii, adică să
iubești ceea ce este în armonie cu înțelepciunea, cu “capacitatea superioară de
înțelegere și judecare a lucrurilor.”[1]
b.
Iisus
este Înțelepciunea lui Dumnezeu
Mântuitorul
lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, este cunoscut sub diferite nume în Biblie.
Cercetătorii spun că sunt peste 200 de denumiri referitoare la El.[2]
Una dintre ele este aceasta: Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu. Acest alt
nume al lui Iisus îl găsim în Epistola Întâia a Sfântului Apostol Pavel către
Corinteni. Să citim un pic textul de mai jos:
“Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce
pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui
Dumnezeu. Căci scris este: «Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa
celor învăţaţi voi nimici-o». Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e
cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii
acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut
prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred
prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută
înţelepciune, Însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei,
sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi elini:
pe Hristos,
puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 1,
18-24).[3]
c.
Filosoful
Alvin Plantinga a câștigat Premiul Templeton pe anul 2017
Alvin Plantinga, câștigător al Premiului Templeton pe
anul 2017, a fost salutat ca un uriaș intelectual creștin care a transformat
câmpul filosofiei academice.
„Unui proeminent savant filosof
american creștin care a făcut ca credința în Dumnezeu să fie o opțiune serioasă
în cadrul filosofiei academice i s-a acordat prestigiosul Premiu Templeton în
valoare de 1,1 milioane lire sterline.
Alvin Plantinga, un uriaș al filosofiei
și apologeticii în ultimii 50 de ani, a fost anunțat ieri ca Laureat al
Premiului Templeton pe anul 2017.” Așa am aflat din articolul “Christian
philosopher Alvin Plantinga wins £1.1m Templeton Prize: 7 quotes from an
intellectual giant” (Filosoful creștin Alvin Plantinga câștigă Premiul
Templeton în valoare de 1,1 milioane lire sterline: 7 citate dintr-un uriaș
intelectual), publicat în data de 26 aprilie 2017, de Joseph Hartropp, pe
site-ul “Christian Today”, al companiei non-denominaționale de știri creștine
cu sediul internațional în Londra.[4]
Citez în continuare din articolul lui Hartropp:
“ `Uneori vin idei care revoluționează
modul în care gândim, iar cei care fac astfel de descoperiri revoluționare sunt
oamenii pe care noi îi onorăm cu Premiul Templeton,` a zis Heather Templeton
Dill, președinte al fundației John Templeton care acordă acest Premiu.
`Alvin Plantinga a recunoscut că
convingerea religioasă nu numai că nu intră în conflict cu munca filosofică
serioasă, dar ea ar putea aduce contribuții cruciale la abordarea problemelor
perene în filosofie.`
Plantinga, acum în pensie, având vârsta
de 84 de ani, a zis: `Sunt onorat să primesc Premiul Templeton. Câmpul
filosofiei s-a transformat în cursul carierei mele. Dacă opera mea a jucat un
rol în această transformare, aș fi foarte mulțumit.`
`Sper că știrea despre acest Premiu îi
va încuraja pe filosofii tineri, în special pe aceia care aduc perspective
creștine și teiste să-și susțină opera, spre mai mare creativitate,
integritate, îndrăzneală.`
Premiul Templeton îi onorează pe aceia
care `au adus o contribuție excepțională la afirmarea dimensiunii spirituale a
vieții, fie prin intuiție, descoperire, fie prin lucrări practice.` A fost
înființat în 1972 de către investitorul și filantropul John Templeton, care a
vrut să le aducă onoare în mod public celor responsabili pentru ceea ce el
numea `minunatele lucruri noi care se întâmplă în religie.`
Estimat la valoarea de 1,1 milioane lire
sterline, acest premiu este unul dintre cele mai mari premii ale lumii acordat
unui individ.
Un filosof care l-a numit pe Platinga
pentru acest premiu a explicat moștenirea care rămâne de la acest filosof: `Descoperirile
intelectuale ale lui Alvin Plantinga au inițiat o cercetare nouă în
dimensiunile spirituale. Intuițiile lui precise și dezvoltate cu grijă au extins
spațiul intelectual-spiritual.`
`În anii 1950 nu exista nici o singură
apărare a credinței religioase publicată de un filosof proeminent; până în anii
1990 erau literalmente sute de cărți și articole ... care apărau și dezvoltau
dimensiunea spirituală. Diferența între 1950 și 1990 este, pur și simplu, Alvin
Plantinga.`
Ca profesor de filosofie la Colegiul
Calvin și la Universitatea Notre Dame, și conferențiar la Oxford, Harvard și la
alte câteva instituții, influența creștină a lui Plantinga asupra filosofiei
dominante a fost sărbătorită mult timp în cadrul Bisericii.
El a soluționat într-un mod deschis
spre argumentare problema logică a răului, una dintre cele mai frecvent
afirmate obiecții la adresa credinței creștine, în cartea sa de mare importanță God,
Freedom and Evil în 1974.
A adus contribuții importante
accentuând compatibilitatea științei și credinței religioase, și a deschis ușa pentru
convingerile religioase, teiste, în domeniile rațiunii și filosofiei, unde `Dumnezeu`
mai înainte era considerat exclus.”
d.
Șapte
citate din Alvin Plantinga
Citez în continuare din articolul lui
Hartropp:
„Iată șapte citate din acest filosof care oferă o
privire rapidă spre ceea ce rămâne ca moștenire din gândirea lui.
1)
`Credința nu trebuie să fie pusă în
contradicție cu cunoașterea: credința (cel puțin în exemplele paradigmatice)
este cunoaștere, cunoaștere de un anumit fel special.`
2)
`Există un conflict superficial dar o
armonie adâncă între știință și religia teistă, însă o armonie superficială și
un conflict adânc între știință și naturalism.` ("Naturalismul este
credința filosofică potrivit căreia tot ce există își are orignea în
proprietăți și cauze naturale, iar explicațiile supranaturale și spirituale
sunt excluse sau desconsiderate." n. trad.)
3) `Oare este un fapt adevărat că cei
care cred într-un Tată Ceresc au această credință din cauză că, sau parțial din
cauză că, tații lor pământești au fost necorespunzători? Eu mă îndoiesc de
aceasta. Dacă este un fapt adevărat, acesta este de interes psihologic mai
degrabă decât teologic. E posibil ca acest fapt să ne ajute să-i înțelegem pe
teiști, dar acest fapt nu ne spune absolut nimic despre adevărul credinței lor;
spre acest scop acest fapt este pur și simplu irelevant.`
4) `Să presupunem că recunoaștem faptul
că dacă eu m-aș fi născut din părinți mahomedani în Maroc, și nu din părinți
creștini în Michigan, convingerile mele ar fi foarte diferite. Dar același
lucru este valabil și pentru omul cu convingeri pluraliste. ... Dacă
pluralistul s-ar fi născut în Maroc, probabil că n-ar fi pluralist. Oare,
rezultă de aici că ... convingerile lui pluraliste sunt produse în el de un
proces care produce convingeri pe care nu ne putem bizui?` [Observăm că
Plantinga prin această întrebare îi pune în încurcătură pe ateii care susțin că
un creștin din SUA (sau din altă parte a Occidentului) n-are rost să-și afirme
credința lui pe baza culturii unei țări majoritar creștine, căci această
credință creștină este tot așa de lipsită de adevăr ca și aceea a mahomedanilor
dintr-o țară majoritar mahomedană; căci dacă creștinul s-ar fi născut într-o
țară mahomedană ar fi fost mahomedan și ar fi afirmat credința mahomedană, pe
care creștinii o consideră greșită. Cu alte cuvinte, ateii susțin că este un non-sens
să aperi o credință religioasă sau alta, date de contexte sociale-istorice-geografice-umane.
Plantinga, în schimb, extrapolează discuția în domeniul politic creștin și le
arată ateilor absurditatea concluziei lor, întrebându-i dacă concepția pluralistă
ar trebui să fie respinsă pe motiv că a fost produsă într-o cultură creștină.
Bineînțeles că ateii, fiind minoritari, n-ar fi de acord să afirme că
pluralismul este greșit, și deci sunt siliți să recunoască valoarea toleranței
exprimată de învățătura creștină. (Observația traducătorului.)]
5) `Dar lipsa de evidență, dacă chiar
lipsește acum evidența, nu este temei pentru ateism. Nimeni nu crede că există
o evidență bună pentru propunerea că numărul stelelor este un număr par; dar de
asemenea, nimeni nu crede că concluzia corectă care trebuie extrasă este aceea
că există un număr impar de stele. Concluzia corectă, în schimb, ar fi
agnosticismul.`[Cu alte cuvinte, Plantinga îi corectează pe ateii care susțin
că nu există evidență sau dovadă că Dumnezeu există, spunându-le că atunci când
nu există evidență că numărul stelelor este par sau impar, concluzia corectă ar
fi că nu putem cunoaște (agnosticism), dar nu ar fi corect să spunem că nu
există nici număr par, nici impar de stele. (Observația traducătorului.)]
6) `Dacă nu știm că există o astfel de
persoană ca Dumnezeu, nu știm primul lucru (lucrul cel mai important) despre
noi înșine, despre lumea noastră și unii despre alții. Și așa stau lucrurile
din cauză că adevărul cel mai important despre noi, și despre ei, este că noi
am fost creați de Domnul, și depindem în mod total de El pentru ca existența
noastră să continue.`[Cu alte cuvinte, pentru a ne cunoaște mai bine pe noi
înșine, și lumea noastră, e necesar să-L cunoaștem pe Dumnezeu, căci cauza sau
originea noastră, și a lumii, nu este în noi, nici în lume, ci în afara
noastră, și în afara lumii, în Dumnezeu. Iar continuarea existenței noastre
depinde permanent de El. (Observația traducătorului.)]
7) `În credința religioasă ca și
altundeva, trebuie să ne asumăm riscurile, recunoscând că am putea greși, chiar
îngrozitor. Nu există garanții; viața religioasă este o întreprindere riscantă;
eroarea necugetată și debilitantă este o posibilitate permanentă. (Dacă putem
să ne înșelăm, totuși, putem și să avem dreptate.)`” [Cu alte cuvinte, făcând legătură cu citatul
de la punctul anterior, putem să avem și dreptate, mai ales dacă ÎL cunoaștem
pe Dumnezeu, căci bazându-ne doar pe noi înșine, riscăm să greșim îngrozitor. (Observația
traducătorului).]
Mult iubit și frumos slăvit să fie
Tatăl nostru Sfânt din Ceruri și pentru faptul că ne dă astfel de filosofi!
[1] ÎNȚELEPCIÚNE s. f. Capacitate
superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor. ♦ Cumpătare, prudență, moderație determinată
de experiență; spirit de prevedere. – Lat. intellectio, -onis. sursa: DEX
'09, https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEn%C8%9Belepciune
[2] Jesus Christ,
titles and names, Dictionary of Bible Themes, Scripture index copyright Martin
H. Manser, 2009. As Editor, Martin Manser wishes to thank all those who
compiled or edited the NIV Thematic
Study Bible, on which this work is based, https://www.biblegateway.com/resources/dictionary-of-bible-themes/2203-Jesus-Christ-titles-names
[3] Epistola Întâia către Corinteni a Sfântului Apostol
Pavel, capitolul 1, 18-24, https://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/12/I%20Corinteni
[4]
Joseph
Hartropp, Christian philosopher Alvin Plantinga wins £1.1m Templeton Prize: 7
quotes from an intellectual giant, Christian Today, 26 April 2017 | 11:44 AM, https://www.christiantoday.com/article/christian.philosopher.alvin.plantinga.wins.1.1m.templeton.prize.7.quotes.from.an.intellectual.giant/107941.htm?internal_source=recommended_stories
.jpg){kind=link}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu