de Pr. Prof. Ion CIUNGU
20. Maica Domnului a inspirat, inspiră şi va continua să inspire scriitori, poeţi, sculptori, arhitecţi, pictori, muzicieni, regizori de film, artişti în general, din multe naţiuni. E ceva specific la nivelul Uniunii Europene în acest sens ?
Ce-am putea aminti despre Maica Domnului în poezia românească ?
Drapelul Uniunii Europene este inspirat din Apocalipsă şi din arta catolică.
“Proiectantul drapelului, Arsène Heitz, a recunoscut că, de fapt Cartea Apocalipsei ( unde haloul de douăsprezece stele al Fecioarei Maria a fost menţionat prima dată ) l-a ajutat să se inspire. Apocalipsa 12, 1 este citată pentru a explica simbolismul : “ Un mare semn s-a arătat în cer, o femeie îmbrăcată cu soarele , şi luna sub picioarele ei, iar pe capul ei o coroană de douăsprezece stele” ( o coroană de stele poate fi interpretată ca o « Coroană a Nemuririi » ). S-a observat că data la care a fost adoptat drapelul, 8 decembrie 1955, coincide cu Sărbătoarea catolică a Imaculatei Concepţii a Binecuvântatei Fecioare Maria, o sărbătoare decretată în 1854 de Papa Pius IX.” [1]
“Arsène Heitz e mort. Lui îi plăcea să povestească că a desenat drapelul Europei şi a făcut din el drapelul Sfintei Fecioare. Munca lui a durat 5 ani , din 1950 până în 1955. Au fost 101 proiecte. Domnul Heitz, însuşi, lucrase pe 20 de proiecte.”
“Ei s-au abţinut de a evoca semnificaţia religioasă a celor douăsprezece stele şi a fondului albastru pentru a respecta principiul laicităţii.” .”[2]
“Acest simbolism n-a scăpat nicidecum fondatorilor Europei, unii fiind foarte creştini: Robert Schuman are un proces de beatificare în desfăşurare.” [3]
  | 
Madonna in Glory by Carlo Dolci, c. 1670
|
Limitându-ne la rugăciunea către Maica Domnului în poezia românească, nu-l putem evita pe poetul nostru naţional Mihai Eminescu, nici Acatistul lui Sandu Tudor, nici cântarea O, Măicuţă Sfântă:[4]
Răsai asupra mea
Rasai asupra mea, lumină lină, Ca-n visul meu ceresc de-odinioară; O, Maică Sfantă, pururea fecioară, In noaptea gândurilor mele vină. Speranta mea tu n-o lasa sa moară Deşi al meu e un noian de vină. Privirea ta de mila caldă, plină, Induratoare - asupra mea coboară. Străin de toţi, pierdut in suferinţa Adâncă a nimicniciei mele, Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie. Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa Şi reapari din cerul tău de stele, Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie! | Rugăciune Crăiasă alegându-te Ingenunchem rugându-te, Inaltă-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie; Fii scut de întărire Şi zid de mântuire, Privirea-ţi adorată Asupră-ne coboară, O, Maica Prea Curata Si pururea fecioară, Marie! Noi, ce din mila Sfântului Umbră facem pământului, Rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor; Ascultă-a noastre plângeri, Regină peste îngeri, Din neguri te arată, Lumină dulce, clară, O, Maică Prea Curată Si pururea fecioară, Marie! |
CONDAC I
Cine este Aceasta, ca zorile de albă şi curată?
E Împarateasa rugăciunii, e Rugaciunea întrupată Stapâna Porfirogeneta si Doamnă a Diminetii, Logodnica Mângâietorului, Preaschimbător al vietii! Spre Tine noi alergam, arşi, mistuiţi de dor! Ia-ne şi pre noi părtaşi ai Sfântului munte Tabor. Si fă-te si nouă umbră si rouă, tu, adumbrirea de dar, sa-şi afle si firea noastră înnoirea din zamislirea de har. Ca să-ţi strigăm cu toata făptura, într-o deplina închinaciune, Bucură-te, tu, Mireasă urzitoare de nesfârsită rugaciune! ………….
CONDAC II
Cum să ne aflăm odihna de la gânduri?
Maică Fecioara! Preasfânta Fecioară! Cum sa ne rupem de-ale patimilor rânduri, Ispitele prea înmulţite ce ne-nfasoară? Dă-ne tu Ştiinta de Taină râvnită, Măiestria cea buna a-nduhovnicirii, cu ea să biruim firea robită pâna la scrumul despătimirii. Şi furaţi de "Ruga cu strigare luminoasă" să putem şi noi ridica dintr-o laudă întreagă si nemincinoasă, un psaltic si adevarat: ALILUIA! |
ICOS I
Fecioară a neînseratului Veac, Sfântă Maica a Luminii!
Ascultă-ne şi pre noi cei din păcat, nevrednicii fii ai tinei! Prea blândă, bună, Preasfântă Fecioară! Cheia Domnului Iisus! Dezleagă-ne blestemul ce ne-nzăvoară, deschide-ne Calea de Sus, ca din aprinsa descoperire, arcane doritului Mire şi noi sa putem cânta, aşa cum Moise dezlegat de sanda, cu fata-n văpaie de rug, fierbinte de har Ţie îţi striga unele ca acestea în amurg:
Bucură-te, Tulpina de lumină a Rugului nemistuit!
Bucura-te, Roua creştină prin care Dumnezeu s-a ivit! Bucura-te, Inel al unui foc ce-i mai presus de cer!..........................................................
ICOS II
Aprinsă floare a necovârsitei Văpai
de Dumnezeu Născatoare! Tu chip al păcii văzut în foc Într-un ocol nemăsurat de răcoare! Vino spre noi, ajută-ne să aflăm, sub blânda ta îndrumare, răsuflul cel larg al odihnitului zbor din pieptul Porumbiţei de argint, pe care şi Împăratul Prooroc o vedea peste culmile Vasanului plutind. Şi laolaltă vom cânta cu îngerescul sobor şi cerescul cor vom alătura o podobie ca aceasta cu stihuri asa: ………………………………………… |
O, Măicuţă Sfântă
O, Măicuţă Sfântă
Te rugăm fierbinte, Să ne-asculţi de-a pururi Marea rugăminte: Refren: Nu lăsa, Măicuţă, Să pierim pe cale, Căci noi suntem fiii, Lacrimilor tale. Când plângeai sub cruce Maică-ndurerată, Te-am primit de Mamă, Noi şi lumea toată. Călători pe-o mare, Veşnic tulburată, Noi ne-am pus în Tine Şi nădejdea toată. Tu eşti steaua mării Şi ajuţi s-o treacă; Dintre câţi Te roagă, Nimeni nu se-neacă. Fă să-ţi batem zilnic La miloasa-ţi poartă, Câtă vreme-n lume, Valuri ne mai poartă. Iar când nori şi ceaţă Înnegri-vor zarea, Vino Tu Măicuţă, Să ne-arăţi cărarea. |
Să conduci luntriţa
Printre stânci şi valuri, Să ne scoţi la portul, Veşnicelor maluri. O, Măicuţă Sfântă, Cea mai scumpă floare, Fă din şir de lacrimi, Dalbe lăcrimioare. Scapă-ne de patimi Şi de pofte rele, Şi ne schimbă-n mândre Mărgăritărele. Să ne duci cu Tine Unde calea-Ţi duce, Să ne dai în ceruri Fiului Tău dulce. Şi să-I spui, Măicuţă, C-aste floricele, Le-au făcut să crească Chinurile grele. Şi cu ale Tale Lacrimi de sub cruce; Tu le eşti Măicuţă, Maica cea mai dulce. Inima, Preasfântă Mângâios ne-o strânge; Va uita de patimi, Mai mult nu va plânge. Noi, cuprinşi de-o pace Fără de hotară, Lăuda-te-om veşnic Pururea Fecioară. |
[2] Maria Europea : histoire du drapeau européen., http://sartorius.lalibreblogs.be/archive/2008/09/19/histoire-du-drapeau-europeen.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu