marți, 5 februarie 2013

Profetul Zaharia - 8 februarie



( identificare, context  istoric, profeţii mesianice, 30 de arginţi )


 de Pr. Prof. Ion CIUNGU



A.      Identificare

Am identificat în Biblie următoarele persoane cu numele de Zaharia:

1)    Zaharia ( Zekarya ), fiul lui Iehoiada, care a trăit în sec. IX-VIII î. d. Hr., după cum putem citi la II Paralipomena, cap. 24, v. 20-22,                         ( sau II Cronici, cap. 24, v. 20-22 ).
2)      Zaharia, fiul lui Varahia ( Berechia ), care a trăit în sec. VI î. d. Hr. şi care a lăsat carte scrisă, pe care o avem în Vechiul Testament. ( Zaharia 1,1 )
3)      Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, care a trăit în sec. I  î. d. Hr  (Luca 1, 5 ).  În  VIEŢILE SFINŢILOR PE SEPTEMBRIE, ZIUA A CINCEA, putem citi că şi acest Zaharia era fiu al lui „Varahie”.[1]


Am făcut aceste precizări, dat fiind faptul că în Evanghelia după Matei ( cap. 23, v. 35 ), Mântuitorul nostru Iisus Hristos face referinţă la Zaharia, fiul lui Varahia, ucis între templu şi altar.
Cercetătorii biblişti moderni, referindu-se la textul de la Matei 23, 35, fac trimitere la II Paralipomena cap. 24, v. 20-22, unde se spune că Zaharia a fost ucis între templu şi altar, din porunca regelui Ioaş. Zaharia înfruntase , în numele lui Dumnezeu,  pe rege şi pe dregătorii lui, pentru că părăsiseră adevărata închinare, în favoarea idolatriei. Însă problema este că acel Zaharia, ucis între templu şi altar, este fiul lui Iehoiada, nu al lui Varahia. Bibliştii spun că este o confuzie.[2]
VIEŢILE SFINŢILOR PE SEPTEMBRIE, ziua a cincea, referindu-se la Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, spun că era fiu al lui Varahie şi că a fost ucis între templu şi altar din porunca lui Irod cel Mare, care dăduse poruncă să fie ucişi pruncii de la vârsta de doi ani în jos. Atunci  bebeluşul care urma să devină Ioan Botezătorul era de vârsta vizată de ucigaşi. Mama lui s-a dus cu el să se ascundă de pericolul morţii. Zaharia era la templu şi nu ştia unde este soţia sa cu pruncul. Soldaţii l-au ucis pentru că au considerat că nu a vrut să le spună unde este pruncul.

Despre Zaharia, fiul lui Varahia, cinstit pe 8 februarie, care are carte în Vechiul Testament este vorba  în cele ce urmează.
Despre acest profet Zaharia aflăm din VIEŢILE SFINŢILOR PE FEBRUARIE, ZIUA A OPTA, că „ a adormit în pace, la adânci bătrâneţi.”[3]


B). Context istoric

În urma păcatelor de idolatrie ale evreilor, Dumnezeu a anunţat prin profetul Ieremia ( cap. 25 ) că vor fi pedepsiţi şaptezeci de ani printre neamuri. Într-adevăr, Ierusalimul a fost asediat de regele babilonian Nabucodonosor în anii 598- 597 î. d. Hr., în timpul regelui iudeu Ioiachim. Oraşul a fost predat şi a avut loc prima deportare a evreilor în Babilon. Au mai urmat încă două, în 588 şi în 582/581. În 588 a fost distrus vestitul templu al lui Solomon din Ierusalim.[4]
În timpul captivităţii babilonice Dumnezeu a vorbit evreilor prin profeţii Iezechiel şi Daniel.
În anul 539 î. d. Hr., Cyrus, regele Persiei cucereşte Babilonul, iar în 538 el permite evreilor din Babilonia să se întoarcă în Ierusalim sub conducerea lui Şeşbaţar.
În perioada 520-515 î. d. Hr., are loc reconstrucţia templului din Ierusalim. Guvernator este Zorobabel, iar mare preot ( arhiereu ) este Iosua. Profeţi în această perioadă sunt Agheu şi Zaharia.


C ).  Profeţii referitoare la Mesia


a) În Iisus se împlinesc profeţiile mesianice ale lui Zaharia şi sunt evidenţiate de evanghelistul Matei.


1) Împăratul călare pe asin ( Zaharia 9, 9;  Matei 21, 5 ).

„Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei.” ( Zaharia )

„Spuneţi fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând şi şezând pe asină, pe mânz, fiul celei de sub jug. ( Matei )

2) Păstorul evaluat la 30 de arginţi ( Zaharia 11, 12-13 ; Matei 26, 15 şi 27, 9-10 )

„Şi le-am zis: "Dacă socotiţi cu cale, daţi-Mi simbria, iar dacă nu, să nu Mi-o plătiţi. Şi Mi-au cântărit simbria Mea treizeci de arginţi.
Atunci a grăit Domnul către Mine: "Aruncă-l olarului preţul acela scump cu care Eu am fost preţuit de ei". Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în vistieria templului Domnului, pentru olar.” ( Zaharia ).

« Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei,
A zis: Ce voiţi să-mi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre? Iar ei i-au dat treizeci de arginţi. »

« Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei treizeci de arginţi,
Zicând: Am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveşte pe noi? Tu vei vedea.
Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat.
Iar arhiereii, luând banii, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului, deoarece sunt preţ de sânge.
Şi ţinând ei sfat, au cumpărat cu ei Ţarina Olarului, pentru îngroparea străinilor.
Pentru aceea s-a numit ţarina aceea Ţarina Sângelui, până în ziua de astăzi.
Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: "Şi au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit fiii lui Israel,
Şi i-au dat pe Ţarina Olarului după cum mi-a spus mie Domnul". »
          ( Matei )

3) Păstorul bătut şi oile risipite ( Zaharia 13, 7 ; Matei 26, 31 ).


„Sabie, deşteaptă-te împotriva păstorului Meu, împotriva tovarăşului Meu, zice Domnul Savaot. Voi bate păstorul şi se vor risipi oile, şi Îmi voi întoarce mâna Mea împotriva celor mici.”
( Zaharia )

„Atunci Iisus le-a zis: Voi toţi vă veţi sminti întru Mine în noaptea aceasta căci scris este: "Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile turmei".[5]
                   ( Matei )



b) Mesia sub diferite aspecte ( Mesia cu mai multe feţe ), la Zaharia şi la alţi autori biblici, potrivit cercetătorilor biblişti moderni [6]

- Regele- Mesia, cap. 9, v. 9-10.

“ El împlineşte aşteptarea şi idealul profeţilor despre  « săracii Domnului » [ Sofonie 2, 3;  3, 11-13;  Isaia 49, 13;  57, 15;  61, 1-2;  Psalmul 22, 27 ( în textul ortodox, după Septuaginta e  Psalm 21, 30 ); Psalmul 69, 33-34 ( în textul ortodox  după Septuaginta e Psalm 68, 36-37 )]. Prin programul său de pacificare universală şi prin extensiunea regatului Său el relevă încă idealul regal reprezentat de David şi de Solomon.

- Păstorul cel Bun, cap 11, 4-17;  13, 7-9.

El se leagă mai puţin de ideologia regală decât de modelul Păstorului, reprezentat de Domnul Însuşi în Iezechiel cap. 34, v. 11-22 şi v. 31


- Cel Străpuns, cap. 12, v. 9-14.

„Acest personaj misterios aminteşte de Servitorul ( Robul ) suferind din Isaia  cap. 53.  Ca şi pentru Servitor ( Rob ), sacrificiul Celui Străpuns este sursă de transformare a inimilor ( cap. 12, v. 10 ), de purificare ( cap. 13, v. 1 ). Legătura cu personajul antic regal este amintită prin aluzii discrete la dinastia davidică ( cap. 12, v. 7-8 şi v. 10, 12; cap. 13, v. 1 ). Totuşi gloria mesianică face loc despuierii şi eşecului, sursă de mântuire.
Importanţa dată de Deutero-Zaharia lui Mesia sărac şi umil explică utilizarea acestor aspecte de către evangheliştii Noului Testament, pentru a prezenta rolul şi persoana lui Iisus, în special în patima Sa: Ioan 2, 16; Matei 21, 4-5 şi Ioan 12, 15;   Matei 14, 27 şi Matei 26, 31;  Matei 27, 9-10;   Ioan 10, 12 şi Ioan 19, 37.”




D) Trei  zeci  de arginţi[7]

Din Cartea Ieşirea ( Exod ), cap. 21, v. 32 aflăm că preţul pentru un sclav ( rob ), pe vremea lui Moise era de 30 de sicli de argint.


Cercetătorii, vrând să identifice ce fel de bani au fost aceia pe care Iuda i-a primit de la mai marii preoţilor evrei, sugerează diferite variante.
În cazul că au fost tetradrahme ptolemaice, valoarea ar fi următoarea:
„O drahmă era aproximativ plata pe o zi pentru un muncitor calificat. Deci cei 30 de arginţi – a câte patru drahme fiecare – ar fi comparabili cu aproximativ salariul pe patru luni pentru o muncă calificată la acel timp.”


Expresia „trei zeci de arginţi” a fost folosită de-a lungul secolelor şi este folosită şi azi, „ pentru a acuza politicienii şi artiştii de vânzarea principiilor şi idealurilor lor şi este folosită şi în literatură ca un simbol al trădării.”


            De ex.,  „ la Conferinţa Naţiunilor Unite  privind  Schimbările Climatice din 2009, un vorbitor din Tuvalu a criticat documentul final zicând:  « E ca şi când ni se oferă acum 30 de arginţi pentru a trăda poporul nostru şi viitorul nostru…Viitorul nostru nu e de vânzare. »”


[1] VIEŢILE SFINŢILOR PE SEPTEMBRIE, Retipărite şi adăugate cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Ed. a II-a, Editura Mânăstirea Sihăstria, 2005, p. 87. vezi şi Sinaxar 5 Septembrie, http://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1378353600
[2] LA BIBLE, TRADUCTION OECUMENIQUE DE LA BIBLE, ALLIANCE BIBLIQUE UNIVERSELLE, LE CERF, PARIS 1995, p. 762 ;
[3] VIEŢILE SFINŢILOR PE SEPTEMBRIE, RETIPĂRITE ŞI ADĂUGATE CU APROBAREA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE,  EDITURA MÂNĂSTIREA SIHĂSTRIA, 2005, p. 104. vezi şi Sinaxar 8 Februarie
[4] Anii evenimentelor sunt după  LA BIBLE, TRADUCTION OECUMENIQUE, Tableau chronologique, p. 1823. 
[6] După LA BIBLE,  TRADUCTION OECUMENIQUE… p. 764.
[7]   Thirty pieces of silver, From Wikipedia, the free encyclopedia,  Identity of the coins; Modern usage

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu