( identificare, context istoric, profeţii mesianice, 30 de arginţi )
de Pr. Prof. Ion CIUNGU
A.
Identificare
Am identificat în Biblie următoarele
persoane cu numele de Zaharia:
1) Zaharia ( Zekarya ), fiul
lui Iehoiada, care a trăit în sec. IX-VIII
î. d. Hr., după cum putem citi la II Paralipomena, cap. 24, v. 20-22, ( sau II Cronici, cap.
24, v. 20-22 ).
2) Zaharia, fiul lui Varahia
( Berechia ), care a trăit în sec. VI î.
d. Hr. şi care a lăsat carte scrisă, pe care o avem în Vechiul Testament. (
Zaharia 1,1 )
3) Zaharia, tatăl lui Ioan
Botezătorul, care a trăit în sec. I î. d. Hr
(Luca 1, 5 ). În VIEŢILE SFINŢILOR PE SEPTEMBRIE, ZIUA A CINCEA, putem citi că şi acest Zaharia era fiu al lui „Varahie”.[1]
Am făcut aceste precizări,
dat fiind faptul că în Evanghelia după Matei ( cap. 23, v. 35 ), Mântuitorul
nostru Iisus Hristos face referinţă la Zaharia, fiul lui Varahia, ucis între
templu şi altar.
Cercetătorii biblişti
moderni, referindu-se la textul de la Matei 23, 35, fac trimitere la II
Paralipomena cap. 24, v. 20-22, unde se spune că Zaharia a fost ucis între
templu şi altar, din porunca regelui Ioaş. Zaharia înfruntase , în numele lui
Dumnezeu, pe rege şi pe dregătorii lui,
pentru că părăsiseră adevărata închinare, în favoarea idolatriei. Însă problema
este că acel Zaharia, ucis între templu şi altar, este fiul lui Iehoiada, nu al
lui Varahia. Bibliştii spun că este o confuzie.[2]
VIEŢILE SFINŢILOR PE
SEPTEMBRIE, ziua a cincea, referindu-se la Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul,
spun că era fiu al lui Varahie şi că a fost ucis între templu şi altar din
porunca lui Irod cel Mare, care dăduse poruncă să fie ucişi pruncii de la
vârsta de doi ani în jos. Atunci
bebeluşul care urma să devină Ioan Botezătorul era de vârsta vizată de
ucigaşi. Mama lui s-a dus cu el să se ascundă de pericolul morţii. Zaharia era
la templu şi nu ştia unde este soţia sa cu pruncul. Soldaţii l-au ucis pentru
că au considerat că nu a vrut să le spună unde este pruncul.
Despre Zaharia, fiul lui Varahia, cinstit pe 8 februarie,
care are carte în Vechiul Testament este vorba în cele ce urmează.
Despre acest profet
Zaharia aflăm din VIEŢILE SFINŢILOR PE FEBRUARIE, ZIUA A OPTA, că „ a adormit
în pace, la adânci bătrâneţi.”[3]
B). Context istoric
În urma păcatelor de
idolatrie ale evreilor, Dumnezeu a anunţat prin profetul Ieremia ( cap. 25 ) că
vor fi pedepsiţi şaptezeci de ani printre neamuri. Într-adevăr, Ierusalimul a
fost asediat de regele babilonian Nabucodonosor în anii 598- 597 î. d. Hr., în
timpul regelui iudeu Ioiachim. Oraşul a fost predat şi a avut loc prima
deportare a evreilor în Babilon. Au mai urmat încă două, în 588 şi în 582/581. În
588 a fost distrus vestitul templu al lui Solomon din Ierusalim.[4]
În timpul captivităţii
babilonice Dumnezeu a vorbit evreilor prin profeţii Iezechiel şi Daniel.
În anul 539 î. d. Hr.,
Cyrus, regele Persiei cucereşte Babilonul, iar în 538 el permite evreilor din
Babilonia să se întoarcă în Ierusalim sub conducerea lui Şeşbaţar.
În perioada 520-515 î. d.
Hr., are loc reconstrucţia templului din Ierusalim. Guvernator este Zorobabel,
iar mare preot ( arhiereu ) este Iosua. Profeţi în această perioadă sunt Agheu
şi Zaharia.
C ). Profeţii referitoare la Mesia
a) În Iisus se împlinesc profeţiile
mesianice ale lui Zaharia şi sunt evidenţiate de evanghelistul Matei.
1) Împăratul călare pe asin
( Zaharia 9, 9; Matei 21, 5 ).
„Bucură-te
foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul
tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul
asinei.” ( Zaharia )
„Spuneţi
fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând şi şezând pe asină, pe
mânz, fiul celei de sub jug”. ( Matei )
2) Păstorul evaluat la 30 de arginţi
( Zaharia 11, 12-13 ; Matei 26, 15 şi 27, 9-10 )
„Şi
le-am zis: "Dacă socotiţi cu cale, daţi-Mi simbria, iar dacă nu, să nu
Mi-o plătiţi. Şi Mi-au cântărit simbria Mea treizeci de arginţi.
Atunci
a grăit Domnul către Mine: "Aruncă-l olarului preţul acela scump cu care
Eu am fost preţuit de ei". Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am
aruncat în vistieria templului Domnului, pentru olar.” ( Zaharia ).
« Atunci
unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei,
A
zis: Ce voiţi să-mi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre? Iar ei i-au dat
treizeci de arginţi. »
« Atunci
Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi
arhiereilor şi bătrânilor cei treizeci de arginţi,
Zicând: Am greşit vânzând sânge
nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveşte pe noi? Tu vei vedea.
Şi
el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat.
Iar
arhiereii, luând banii, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului,
deoarece sunt preţ de sânge.
Şi
ţinând ei sfat, au cumpărat cu ei Ţarina Olarului, pentru îngroparea
străinilor.
Pentru
aceea s-a numit ţarina aceea Ţarina Sângelui, până în ziua de astăzi.
Atunci
s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: "Şi au luat
cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit fiii lui
Israel,
Şi
i-au dat pe Ţarina Olarului după cum mi-a spus mie Domnul". »
( Matei )
3) Păstorul bătut şi oile risipite
( Zaharia 13, 7 ; Matei 26, 31 ).
„Sabie,
deşteaptă-te împotriva păstorului Meu, împotriva tovarăşului Meu, zice Domnul
Savaot. Voi bate păstorul şi se vor risipi oile, şi Îmi voi întoarce mâna Mea
împotriva celor mici.”
(
Zaharia )
„Atunci
Iisus le-a zis: Voi toţi vă veţi sminti întru Mine în noaptea aceasta căci
scris este: "Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile turmei".[5]
( Matei )
b) Mesia sub diferite aspecte (
Mesia cu mai multe feţe ), la Zaharia şi la alţi autori biblici, potrivit
cercetătorilor biblişti moderni [6]
- Regele- Mesia, cap. 9, v.
9-10.
“ El împlineşte
aşteptarea şi idealul profeţilor despre « săracii
Domnului » [ Sofonie 2,
3; 3, 11-13; Isaia 49, 13;
57, 15; 61, 1-2; Psalmul 22, 27 ( în textul ortodox, după
Septuaginta e Psalm 21, 30 ); Psalmul
69, 33-34 ( în textul ortodox după
Septuaginta e Psalm 68, 36-37 )]. Prin programul său de pacificare universală şi prin
extensiunea regatului Său el relevă încă idealul regal reprezentat de David şi
de Solomon.
- Păstorul cel Bun, cap 11,
4-17;
13, 7-9.
El se leagă mai puţin de
ideologia regală decât de modelul Păstorului, reprezentat de Domnul Însuşi în
Iezechiel cap. 34, v. 11-22 şi v. 31
- Cel Străpuns, cap. 12, v.
9-14.
„Acest personaj misterios
aminteşte de Servitorul ( Robul ) suferind din Isaia cap. 53.
Ca şi pentru Servitor ( Rob ), sacrificiul Celui Străpuns este sursă de
transformare a inimilor ( cap. 12, v. 10 ), de purificare ( cap. 13, v. 1 ).
Legătura cu personajul antic regal este amintită prin aluzii discrete la
dinastia davidică ( cap. 12, v. 7-8 şi v. 10, 12; cap. 13, v. 1 ). Totuşi
gloria mesianică face loc despuierii şi eşecului, sursă de mântuire.
Importanţa dată de
Deutero-Zaharia lui Mesia sărac şi umil explică utilizarea acestor aspecte de
către evangheliştii Noului Testament, pentru a prezenta rolul şi persoana lui
Iisus, în special în patima Sa: Ioan 2, 16; Matei 21, 4-5 şi Ioan 12, 15; Matei 14, 27 şi Matei 26, 31; Matei 27, 9-10; Ioan 10, 12 şi Ioan 19, 37.”
D) Trei zeci de
arginţi[7]
Din Cartea Ieşirea ( Exod
), cap. 21, v. 32 aflăm că preţul pentru un sclav ( rob ), pe vremea lui Moise
era de 30 de sicli de argint.
Cercetătorii, vrând să
identifice ce fel de bani au fost aceia pe care Iuda i-a primit de la mai marii
preoţilor evrei, sugerează diferite variante.
În cazul că au fost
tetradrahme ptolemaice, valoarea ar fi următoarea:
„O drahmă era aproximativ
plata pe o zi pentru un muncitor calificat. Deci cei 30 de arginţi – a câte
patru drahme fiecare – ar fi comparabili cu aproximativ salariul pe patru luni
pentru o muncă calificată la acel timp.”
Expresia „trei zeci de
arginţi” a fost folosită de-a lungul secolelor şi este folosită şi azi, „ pentru
a acuza politicienii şi artiştii de vânzarea principiilor şi idealurilor lor şi
este folosită şi în literatură ca un simbol al trădării.”
De ex., „ la Conferinţa Naţiunilor Unite privind
Schimbările Climatice din 2009, un vorbitor din Tuvalu a
criticat documentul final zicând: « E
ca şi când ni se oferă acum 30 de arginţi pentru a trăda poporul nostru şi
viitorul nostru…Viitorul nostru nu e de vânzare. »”
[1] VIEŢILE SFINŢILOR PE SEPTEMBRIE, Retipărite şi adăugate cu aprobarea
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Ed. a II-a, Editura Mânăstirea
Sihăstria, 2005, p. 87. vezi şi Sinaxar 5 Septembrie, http://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1378353600
[2] LA BIBLE, TRADUCTION OECUMENIQUE DE LA BIBLE, ALLIANCE BIBLIQUE UNIVERSELLE, LE
CERF, PARIS 1995, p. 762 ;
[3] VIEŢILE SFINŢILOR PE SEPTEMBRIE, RETIPĂRITE ŞI ADĂUGATE CU APROBAREA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII
ORTODOXE ROMÂNE, EDITURA MÂNĂSTIREA SIHĂSTRIA, 2005, p. 104. vezi şi
Sinaxar
8 Februarie
[7] Thirty pieces of silver, From
Wikipedia, the free encyclopedia, Identity
of the coins; Modern usage
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu