de MONICA GUJAN, responsabil CDI,
Liceul Tehnologic “J. Lebel” Tălmaciu
Celebrat la data de 18 octombrie, Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca este autorul
Evangheliei
după Luca şi al Faptelor Apostolilor, scrieri
dedicate lui Teofil, guvernatorul din Ahaia, “patrician
proaspăt convertit sau în curs de convertire la creştinism, căruia Luca îi
oferă o „viaţă“ a lui Iisus la nivelul exigenţelor unui intelectual autentic.”
(Bartolomeu Anania)
S-a născut în cetatea siriană Antiohia. Părinţii lui nu erau de
neam evreiesc, fapt care este mărturisit în parte chiar de numele său,
„Luca", o prescurtare a numelui latin „Lucanus".
Dar Luca arată în scrierile sale o cunoaştere adâncă
a legilor lui Moise şi a obiceiurilor poporului evreu. În tinereţe a
studiat filosofia, medicina şi arta. Se numără
printre cei 70 de ucenici ai Domnului. Împreună cu Sfântul Apostol Cleopa, el
L-a văzut pe Domnul înviat pe drumul către Emaus. Este însoţitorul Sf.
Ap. Pavel, mai întâi în Macedonia şi apoi la Roma, convertind mulţime de
evrei şi păgâni la credinţa creştină.
După martiriul Sf. Ap. Pavel,
Sfântul Luca a predicat Evanghelia în Italia, Dalmaţia, Macedonia şi Grecia.
Sf. Ap. şi Ev. Luca este considerat a fi fondatorul iconografiei
creştine, el pictând prima icoană a Maicii
Domnului, ţinând în braţe
pe Domnul nostru Iisus Hristos, dar şi
icoane
ale Sfinţilor Apostoli Petru şi
Pavel.
La vârsta de 84 de ani, este prins şi torturat pentru
credinţa sa în Hristos, apoi spânzurat de un măslin în Teba.
Emblema sa de evanghelist este un viţel (vezi în Iezechiel
(1:10), care este un simbol al rangului sacrificial şi preoţesc ale lui Hristos, aşa cum sunt ele
menţionate de Sfântul Irineu
(simbolul
Sf. Ev. Matei este un înger, cel al Sf. Ev. Marcu este un leu, cel al Sf. Ioan
este o acvilă).
Moaștele
Sfântului Luca se găsesc la Padova (Italia), în biserica Santa Giustina.
În Introducere la
Evanghelia după Luca, ÎPS Bartolomeu Anania face următoarele aprecieri:
„Evanghelia a treia este opera unui autor
foarte instruit, cu o bogată cultură generală şi înzestrat cu arta de a scrie
frumos (…) Autorul procedează ca un istoric care-şi cunoaşte bine meseria: mai
întâi se documentează, apoi îşi verifică datele, le ordonează şi alcătuieşte
scrierea (cu conştiinţa, totuşi, că scrie o istorie sfântă, nu ca oricare
alta). El foloseşte, deopotrivă şi cu egală îndreptăţire, izvoarele scrise şi
orale. Printre cele dintâi se află Evanghelia după Marcu şi, aproape sigur, cea
după Matei, fie în versiunea aramaică, fie în cea greacă. Printre cei ce i-au
furnizat relatări orale pot fi identificate mai multe persoane, precum ucenici
ai lui Ioan Botezătorul, Apostolul Ioan sau ucenicii direcţi ai acestuia,
sfintele femei care-L însoţiseră pe Domnul din Galileea la Ierusalim, Maria
Magdalena, Ioana, Suzana, cele două surori ale lui Lazăr şi, mai presus de
toate, Maica Domnului însăşi, din graiul căreia va fi aflat o seamă de lucruri
pe care în mod obişnuit le păstra în inima ei (Lc 2, 19).”
şi „Luca este nu numai un stilist al lumii elene, dar şi un spirit de mare
fineţe, eleganţă, sobrietate, întotdeauna atent la nuanţele şi implicaţiile
cuvântului (…) Şi nu trebuie uitat că lui îi datorăm consemnarea câtorva
bijuterii ale tezaurului evanghelic, precum parabolele Vameşului şi Fariseului,
Samarineanului Milostiv, Fiului Risipitor, ca şi extraordinarul episod al
drumului spre Emaus.”
Surse:
ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_luca
fr.wikipedia.org/wiki/Luc_(evangeliste)
www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie18.htm
strajeriiortodoxiei.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu