Aceşti sfinţi 7 tineri[1] au
trăit pe vremea lui Deciu împăratul şi erau fii ai mai marilor cetăţii, toţi
crezând în Hristos. Şi, auzind Deciu aceasta, a poruncit să-i aducă înaintea
lui şi mult i-a silit pe ei ca să jertfească idolilor. Văzând că nu se supun,
s-a dus în altă cetate ca să-şi facă treburile, urmând ca, după ce se va
întoarce, să dea asupra lor hotărâre. Iar aceşti sfinţi tineri, luând aur şi
argint pentru hrana lor, au ieşit din cetate şi au intrat în peştera ce se află
în muntele Ohlon, unde au petrecut zile multe rugându-se lui Dumnezeu.; iar
Iamvlih, cel mai tânăr, mergea în cetate şi le cumpăra hrană.
Odată, mergând el, a văzut pe deciu intrând în
cetate şi, întorcându-se în peşteră a spus fraţilor săi. Şi aşa, rugându-se ei
lui Dumnezeu, au adormit cu oarecare străină şi minunată adormire. Împărastul făcând
cercetare despre ei şi chemând pe părinţii lor, i-a întrebat despre ei. Şi spunându-i-se
că ei se află în muntele Ohlon, Deciu, socotind că ei sunt vii, a trimis de au
pus pietr în gura peşterii aceleia. Aceasta s-a făcut prin pronia Iubitorului
de oameni Dumnezeu. Apoi, împăratul Deciu murind, mulţi alţi împăraţi după
dânsul s-au schimbat până la împăratul Teodosie cel Mic. Atunci scornindu-se un
eres cum că nu este înviere, iar împăratul îngrijorat fiind de aceasta şi
Dumnezeu binevoind a descoperi tuturor că este învierea morţilor, a deschis
peştera şi a înviat pe aceşti 7 tineri din morţi, de la a căror adormire
trecuseră 372 de ani. Şi, şezând toţi, împreună, li se părea că abea seara se
culcaseră. Apoi au trimis pe Iamvlih în cetate pentru trebuinţă, cu aur şi cu
argint .... şi scoţând banul cel de argint a început a cumpăra pâine;iar cei ce
vindeau au vestit antipatului că era banul celor mai vechi împăraţi, cu semnul
lui Deciu pe el. Pentru aceasta, fiind mult cercetat, a spus de fraţii săi cei
din peşteră.
Şi s-a dus episcopul cu
antipatul la peşteră, .... şi au aflat pe sfinţi şezând şi au slăvit pe
Dumnezeu. .... şi a venit împăratul Teodosie la Efes şi, intrând în peşteră, unde
erau sfinţii, s-au închiunat lor până al pământ şi, sărutând grumajii lor,
slăvea pe Iubitorul de oameni Dumnezeu. Iar cei şapte tineri, învăţând pe
împăratul credinţa lui Dumnezeu, şi-au dat sfintele lor suflete în mâinile lui
Dumnezeu, în ziua 22 a lunii octombrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu