duminică, 14 mai 2017

CREDINȚA RELIGIOASĂ ȘI APARTENENȚA NAȚIONALĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI RĂSĂRITEANĂ

(studiu de la Pew Research Center, SUA, publicat în 10 mai 2017)

de Pr. Prof. Ion Ciungu


Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, ne întreabă și pe noi astfel: "Dar Fiul Omului, când va veni, va găsi, oare, credinţă pe pământ?" (Luca 18,8).[1]


Iisus spală picioarele apostolilor, dând exemplu de slujire celor care ÎL urmează



“După ce le-a spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis: Înţelegeţi ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt. Deci dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora;  Adevărat, zic vouă: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel ce l-a trimis pe el.  Când ştiţi acestea, fericiţi sunteţi dacă le veţi face.” (Ioan 13,12-17).[2]

( a. Câți români cred în Dumnezeu, câți se roagă zilnic la Dumnezeu, etc ; b. Credința religioasă și apartenența națională în Europa Centrală și Răsăriteană; c. Iisus disprețuit în favoarea mândriei naționale?)


a.   Câți români cred în Dumnezeu, câți se roagă zilnic la Dumnezeu, etc

Dintre români, 95% spun că cred în Dumnezeu, dar numai 44% din români spun că se roagă zilnic la Dumnezeu. Așa rezultă dintr-un studiu realizat de Pew Research Center din Washington, în perioada 1 iulie - 18 octombrie 2015, pe 1.300 de respondenți. Studiul a fost mai extins, și s-a desfășurat în perioada iunie 2015 – iulie 2016,  cuprinzând 18 țări din regiunea Europei Centrale și Răsăritene, anume: Grecia, Serbia, România, Bulgaria, Polonia, Croația, Lituania, Ungaria, Estonia, Bosnia, Cehia, Moldova, Georgia, Ucraina, Belarus, Rusia, Letonia, și Armenia. Așa am aflat din articolul “How many Romanians believe in God, heaven and hell?”, publicat în data de 13 mai 2017, pe Romania-Insider.com, de Irina Popescu.[3]

În Cehia numai 29% au răspuns că cred în Dumnezeu, și numai 9% au răspuns că se roagă zilnic la Dumnezeu.

Revenind la români, printre altele, ne reamintim că 86% sunt ortodocși, 5% sunt catolici, 1% mahomedani, 1% atei. Aflăm și aspecte noi. De ex., când e vorba de credința în rai și iad, 81% din români au răspuns că cred în existența raiului, iar 71% cred în existența iadului. Studiul a cercetat și alte aspecte, de ex.: 48% au spus că identitatea lor religioasă este o chestiune de cultură națională/de tradiție familială, în schimb doar 32% au răspuns că identitatea religioasă este o chestiune de credință personală; 58% poartă simboluri religioase (ca de pildă, lănțișoare cu cruce în jurul gâtului); 23% consultă horoscoape, cărți de ghicit, prezicători ai viitorului; 30% cred în magie; 22% cred în reîncarnare; 69% cred în miracole; 44% cred în deochi (ochiul malefic); 85% consideră că homosexualitatea nu ar trebui acceptată în societate; peste un sfert din respondenți ar permite căsătoriile între persoane de acelașii sex.


b.   Credința religioasă și apartenența națională în Europa Centrală și Răsăriteană

La aproximativ un sfert de secol după căderea comunismului care a reprimat credința religioasă și a promovat ateismul, “religia s-a reafirmat și se reafirmă ca o parte importantă a identității individuale și naționale în multe țări ale Europei Centrale și Răsăritene”, după cum observăm din articolul “Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe”, publicat în data de 10 mai 2017, pe Pew Research Center.[4]





Sunt diferite tabele interesante în acest studiu. Dacă ne uităm, de ex., la procentul pe țări, ortodoxe și catolice,  referitor la mersul săptămânal la biserică, observăm că, în medie, procentul ortodocșilor este mai mic (nici jumătate) față de cel al catolicilor:




























Dacă ne uităm la procentul care arată tăria relației dintre religie și identitatea națională, observăm că, în medie, această relație este mai puternică în țările ortodoxe (70%), față de cele catolice (57%):
































Dacă ne uităm la țările cu populație majoritar ortodoxă, observăm procentele celor care afirmă că cultura lor este superioară :






































În sfârșit, să mai observăm că majoritățile din țările ortodoxe privesc spre Rusia pentru a contracara Occidentul :



























c. Iisus disprețuit în favoarea mândriei naționale?

Ar trebui să nu ÎL disprețuim pe Mântuitorul în favoarea mândriei naționale, căci mândria duce la multe alte păcate grave. Smerenia lui Iisus duce la pace. Mândria, fie individuală, fie națională, duce la război și ucidere. Ne dăm seama că Iisus nu este suficient de prețuit nici la nivel inter-ortodox (știm că Rusia și Ucraina sunt în război din 2014), nici intra-ortodox (știm că, de ex., în România uciderea bebelușilor prin avort continuă în mod strigător la cer, nu este oprită, deși majoritatea se consideră creștini). Să ne reamintim că creștinii care se opun învățăturii lui Christos sunt antichriști. Amănunte pe această temă putem să revedem în articolul “IISUS CHRISTOS ȘI CREȘTINII DE AZI”, publicat în data de 1 august 2016, pe blogul Protopopiatului Ortodox Avrig.[5]

Să ne reamintim că nu putem să fim loiali față de doi domni în același timp, după cum ne învață Mântuitorul: "Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona." (Matei 6,24)[6]  În această logică, profesorul catolic de Etică Teologică și Socială, Charles C. Camosy, de la Universitatea Fordham, din New York City, referindu-se la faptul că președintele american Trump a declarat ziua de 1 Mai ca "Zi a Loialității" în Statele Unite, a scris printre altele următoarele: "Când binele țării vine în conflict cu porunca lui Christos, loialitatea noastră trebuie să fie față de Christos." Mai multe pe această temă, inclusiv o mulțumire adresată Martorilor lui Jehovah pentru că au luptat pentru dreptul constituțional de a nu participa la ceremoniile de loialitate în această zi, și inclusiv papei Leo XIII pentru că a identificat americanismul cu erezia modernistă a secolului XIX, putem vedea în articolul "Why Christians should resist ‘Loyalty Day’ ", publicat pe data de 1 Mai 2017, pe Religion News Service, de Charles Camosy.[7]


Să ne reamintim că Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, ne îndeamnă la slujire, ne învață că între creștini cine vrea să fie mai mare, sau să aibă întâietate, acela nu trebuie să aștepte să fie slujit de altul, ci el să slujească tuturor : “Dar Iisus, chemându-i la Sine, a zis: Ştiţi că ocârmuitorii neamurilor domnesc peste ele şi cei mari le stăpânesc. Nu tot aşa va fi între voi, ci care între voi va vrea să fie mare să fie slujitorul vostru. Şi care între voi va vrea să fie întâiul să vă fie vouă slugă, După cum şi Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci ca să slujească El şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi.” (Matei 20,25-28).[8]


Viu este Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos ! Să fim cu El în fiecare moment, în vecii vecilor !






[1] Sfânta Evanghelie după Luca, capitolul 18, versetul 8, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=18
[2] Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 13, versetele 12-17, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=13
[3] Irina Popescu, How many Romanians believe in God, heaven and hell?, Romania-Insider, 13 May 2017, https://www.romania-insider.com/many-romanians-believe-god-heaven-hell/
[4] Pew Reseaerch Center, Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe, http://www.pewforum.org/2017/05/10/religious-belief-and-national-belonging-in-central-and-eastern-europe/
[5] Pr.prof. Ion Ciungu, IISUS CHRISTOS ȘI CREȘTINII DE AZI, Protopopiatul Ortodox Avrig, luni, 1 august 2016, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2016/08/iisus-christos-si-crestinii-de-azi_1.html
[6] Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 6, versetul 24, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6
[7] Charles Camosy, Why Christians should resist ‘Loyalty Day’ , Religion News Service, May 1, 2017, http://religionnews.com/2017/05/01/why-christians-should-resist-loyalty-day/
[8] Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 20, versetele 25-28, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=20


duminică, 7 mai 2017

LIBERTATEA ESTE UN DAR DE LA DUMNEZEU, NU DE LA GUVERN

(Președintele  SUA, Donald Trump, Ordinul Executiv de Libertate Religioasă, 4 mai 2017)


de Pr. Prof. Ion Ciungu

Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, spune următoarele: „Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi? Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului.” (Ioan 8,32-34).[1] 



Iisus este Adevărul (Ioan 14,6)

Iisus a zis către guvernatorul roman Pilat aceste cuvinte: “Eu spre aceasta M-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie pentru adevăr; oricine este din adevăr ascultă glasul Meu. Pilat I-a zis: Ce este adevărul? Şi zicând aceasta, a ieşit iarăşi la iudei şi le-a zis: Eu nu găsesc în El nici o vină.” (Ioan 18,37-38).[2]

( a. Ce înțelegem prin libertate în general? b. Ce înțeleg creștinii prin libertate? c. Edictul de libertate religioasă din Imperiul Roman, anul 313 d. Hr.; d. Ordinul Executiv de Libertate Religioasă din SUA, anul 2017)


a.   Ce înțelegem prin libertate în general?

În Dicționarul explicativ al limbii române, găsim că libertatea este “Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință.” [3] Cu alte cuvinte, un om liber este acela care face ce vrea el, ce dorește el, fără a fi dependent sau legat de voința sau de dorința altcuiva.

Ne dăm seama, bineînțeles, că om liber în mod absolut nu prea există, căci de când se naște, până moare, omul depinde de mama, de tata, și de alte persoane.

Deci, am putea adăuga, fără frica de a greși, că prin libertate se înțelege posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință, în anumite limite, impuse de voința sau dorința oamenilor cu care conviețuim.


b.   Ce înțeleg creștinii prin libertate?

Cuvântul „creștini” (în latină: christiani) s-a format de la cuvântul „Christos” (în latină: Christus), iar oamenii care se numesc creștini au (sau ar trebui să aibă) o gândire bazată pe gândirea Domnului nostru Iisus Christos.

Domnul nostru Iisus Hristos ne învață că un om este liber atunci când cunoaște adevărul, și când această cunoaștere a adevărului îl eliberează de păcat. Cu alte cuvinte, a fi liber înseamnă a nu depinde de păcat. E vorba de o libertate morală. Știm că păcatul este expresia voinței Diavolului, care prin minciună îl îndepărtează pe om de adevăr și îl distruge. Deci, a fi liber înseamnă a nu depinde de Diavolul. A cunoaște adevărul înseamnă a-L cunoaște chiar pe Iisus, căci El S-a prezentat pe Sine în fața apostolilor Săi astfel: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.” (Ioan 14,6).[4]

Sfântul Apostol Petru, referindu-se la libertate, ne explică faptul că libertatea în sens creștin nu înseamnă să ne permitem răutăți în vreun fel: „Trăiţi ca oamenii liberi, dar nu ca şi cum aţi avea libertatea drept acoperământ al răutăţii, ci ca robi ai lui Dumnezeu.” (1 Petru 2,16).[5]


c.    Edictul de libertate religioasă din Imperiul Roman, anul 313 d. Hr.

Deși unii creștini ajung la performanța de a fi liberi din punct de vedere moral, totuși, din punct de vedere social creștinii au fost adeseori lipsiți de libertate, adică nu au avut dreptul de a-și afirma, și de a-și trăi, în mod public credința. La început au fost interziși și persecutați de către autoritățile iudaice, apoi de autoritățile Imperiului Roman. De către autoritățile romane creștinii au fost persecutați timp îndelungat, începând din anul 64 d. Hr., din timpul împăratului Nero, până în anul 313 d.Hr., când împărații romani Constantin cel Mare și Licinius au dat Edictul de la Milan,[6] un edict de toleranță, prin care li se permitea tuturor religiilor să existe. Chiar dacă Licinius ulterior a reluat persecutarea creștinilor, totuși Constantin a asigurat victoria creștinismului în Imperiul Roman. Creștinilor li s-au restituit proprietățile care fuseseră confiscate, iar Constantin a devenit protector al creștinismului.
   

d.   Ordinul Executiv de Libertate Religioasă din SUA, anul 2017

„Libertatea nu este un dar de la guvern, libertatea este un dar de la Dumnezeu”, a spus președintele SUA, Donald Trump, în cuvântarea pe care a ținut-o joi, 4 mai 2017, înainte de a semna Ordinul Executiv de Libertate Religioasă. Așa putem observa în articolul “Trump: ‘Freedom Is Not a Gift From Government — Freedom Is a Gift From God’ “, publicat în data de 4 mai 2017, pe site-ul de știri american Breitbart.com, de Pam Key.[7]
Republicanii l-au presat pe Trump să semneze acest ordin  "cu scopul de a proteja milioane de americani a căror libertate religioasă a fost atacată sau amenințată în ultimii opt ani", adică în timpul președintelui democrat Obama. Astfel că, în 25 aprilie 2017 am aflat că 51 de membri din Camera Reprezentanților a Congresului SUA au trimis o scrisoare lui Trump în acest sens. Așa observăm din articolul “Republicans in Congress push Trump for religious liberty executive order”, publicat în 25 aprilie 2017 pe Religion News Service, de Eliza Collins.[8]
Ordinul Executiv de Libertate Religioasă semnat de Trump a fost criticat de unii creștini ca fiind insuficient, (“aproape nimic”), căci, deși “poate duce la lucruri bune pentru credincioși în viitor”, totuși “nu are efecte imediate.”  Așa a spus Douglas Laycock, professor de drept la University of Virginia School of Law, și expert pe probleme de libertate religioasă, după cum putem observa din articolul “Trump’s religious liberty order slammed as ‘pretty much nothing’ “, publicat în data de 4 mai 2017, pe Religion News Service, de David Gibson.[9]

Exemple clare din care să înțelegem partea bună și partea slabă a ordinului:

Acest ordin va proteja organizațiile creștine ca Micuțele Surori ale Săracilor de obligația de a plăti pentru avorturi și pentru medicamente care provoacă avorturi. Așa înțelegem clar din articolul “President Trump Signs Religious Freedom Order Protecting Little Sisters of the Poor From Obama Abortion Mandate”, publicat în data de 4 mai 2017 pe agenția de știri independentă LifeNews.com, de Steven Ertelt.[10]

Acest ordin nu îi ajută imediat pe florarii, brutarii, și alte persoane care au primit pedepse prin lege pentru faptul că au refuzat să servească persoanele gay. (David Gibson, Trump’s religious liberty order slammed as ‘pretty much nothing’). Ne amintim de două cazuri celebre în acest sens (florista Baronelle Stutzman și funcționara Kim Davis).

Cum este libertatea religioasă înțeleasă de unele instanțe de judecată din SUA putem să ne dăm seama și din situația în care se află florista americană Barronelle Stutzman, care a fost condamnată în anul 2015, pentru că în 2012 a refuzat să vândă flori pentru nunta unui cuplu gay, pe motiv că relația ei cu Iisus o oprește de la aceasta, apoi a fost dată în judecată pe motiv că a încălcat legile anti-discriminare și pentru protecția consumatorului ale statului. Deci, ea nu are libertatea de a-și respecta principiile religioase. Barronelle a făcut apel la Înalta Curte cu 9 judecători din Washington, însă, recent a primit răspunsul că rămâne responsabilă pentru taxele avocatului reclamanților și pentru daune. Barronelle urmează să facă apel la Curtea Supremă a Statelor Unite. Așa am aflat din articolul "Christian Florist Barronelle Stutzman Loses Appeal Against Discrimination Conviction", publicat în 17 februarie 2017, pe Christian Today, de Mark Woods.[11]

Funcționara Kim Davis, tot în anul 2015, a fost arestată timp de cinci zile pentru că din motive religioase a refuzat să emită certificat de căsătorie pentru un cuplu de homosexuali. Așa putem vedea din articolul “ Kim Davis, funcţionara arestată în SUA: «Nu e vorba de homosexuali aici, ci despre căsătorie şi cuvântul lui Dumnezeu»”, publicat în data de 9 septembrie 2015, pe Știri pentru Viață.[12] De asemenea, din articolul “Kim Davis Leaves Kentucky Jail, Vows to ‘Keep on Pressing’ “, publicat în data de 9 septembrie 2015, pe NBC NEWS, de Gabe Gutierrez și Jon Schuppe.




[1] Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 8, versetele 32-34, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=8
[2] Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 18, versetele 37-38,
[3] Dicționarul explicativ al limbii române, sursa: DEX '09, https://dexonline.ro/definitie/libertate
[4] Sfânta Evanghelia după Ioan, capitolul 14, versetul 6, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?cap=14&id=35
[5] Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru, capitolul 2, versetul 16, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=61&cap=2
[6] Edict of Milan, from Wikipedia, the free Encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Edict_of_Milan
[7] Pam Key, Trump: ‘Freedom Is Not a Gift From Government — Freedom Is a Gift From God’, 4 May 2017, BREITBART, http://www.breitbart.com/video/2017/05/04/trump-freedom-not-gift-government-freedom-gift-god/
[8] Eliza Collins, Republicans in Congress push Trump for religious liberty executive order, Religion News Service, April 25, 2017, http://religionnews.com/2017/04/25/republicans-in-congress-push-trump-for-religious-liberty-executive-order/
[9] David Gibson, Trump’s religious liberty order slammed as ‘pretty much nothing’, Religion News Service, May 4, 2017, http://religionnews.com/2017/05/04/trumps-religious-liberty-order-slammed-as-pretty-much-nothing/
[10] Steven Ertelt, President Trump Signs Religious Freedom Order Protecting Little Sisters of the Poor From Obama Abortion Mandate, LifeNews.com, May 4, 2017, http://www.lifenews.com/2017/05/04/president-trump-signs-religious-freedom-order-protecting-little-sisters-of-the-poor-from-obama-abortion-mandate/
[11] Mark Woods, Christian Florist Barronelle Stutzman Loses Appeal Against Discrimination Conviction, Christian Today, 17 February 2017, https://www.christiantoday.com/article/christian.florist.barronelle.stutzman.loses.appeal.against.discrimination.conviction/104786.htm
Vezi și:
Alianța Familiilor din România, Terorism homosexual în SUA. Un tribunal obligă o florăreasă creștină să vândă flori pentru „nunți” gay, 18/03/2015, http://www.culturavietii.ro/2015/03/18/sua-un-tribunal-obliga-o-florareasa-crestina-sa-vanda-flori-pentru-nunti-de-homosexuali/
De asemenea:
[12] Știri pentru Viață, Kim Davis, funcţionara arestată în SUA: “Nu e vorba de homosexuali aici, ci despre căsătorie şi cuvântul lui Dumnezeu”, 07.09.2015, http://stiripentruviata.ro/kim-davis-functionara-arestata-sua-nu-e-vorba-de-homosexuali-aici-ci-despre-casatorie-si-cuvantul-lui-dumnezeu/
Vezi și :
Gabe Gutierrez and Jon Schuppe, Kim Davis Leaves Kentucky Jail, Vows to ‘Keep on Pressing’, Sep 9 2015, NBC NEWS, http://www.nbcnews.com/news/us-news/judge-orders-kim-davis-freed-kentucky-jail-n423541

duminică, 30 aprilie 2017

ALVIN PLANTINGA, UN IMPORTANT FILOSOF CREȘTIN AMERICAN

(Premiul Templeton pe anul 2017)
 de Pr. Prof. Ion Ciungu



( a. Filosofie sau iubirea înțelepciunii; b. Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu; c. Filosoful Alvin Plantinga a câștigat Premiul Templeton pe anul 2017; d. Șapte citate din Alvin Plantinga)



Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu (1 Corinteni 1,18-24).


a.   Filosofie sau iubirea înțelepciunii

Împrumutat din limba greacă și în limba română, cuvântul filosofie tradus înseamnă iubirea înțelepciunii, adică să iubești ceea ce este în armonie cu înțelepciunea, cu “capacitatea superioară de înțelegere și judecare a lucrurilor.”[1]


b.   Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu

 Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, este cunoscut sub diferite nume în Biblie. Cercetătorii spun că sunt peste 200 de denumiri referitoare la El.[2] Una dintre ele este aceasta: Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu. Acest alt nume al lui Iisus îl găsim în Epistola Întâia a Sfântului Apostol Pavel către Corinteni. Să citim un pic textul de mai jos:

“Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: «Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o». Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, Însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 1, 18-24).[3]


c.    Filosoful Alvin Plantinga a câștigat Premiul Templeton pe anul 2017

Alvin Plantinga, câștigător al Premiului Templeton pe anul 2017, a fost salutat ca un uriaș intelectual creștin care a transformat câmpul filosofiei academice.


„Unui proeminent savant filosof american creștin care a făcut ca credința în Dumnezeu să fie o opțiune serioasă în cadrul filosofiei academice i s-a acordat prestigiosul Premiu Templeton în valoare de 1,1 milioane lire sterline.

Alvin Plantinga, un uriaș al filosofiei și apologeticii în ultimii 50 de ani, a fost anunțat ieri ca Laureat al Premiului Templeton pe anul 2017.” Așa am aflat din articolul “Christian philosopher Alvin Plantinga wins £1.1m Templeton Prize: 7 quotes from an intellectual giant” (Filosoful creștin Alvin Plantinga câștigă Premiul Templeton în valoare de 1,1 milioane lire sterline: 7 citate dintr-un uriaș intelectual), publicat în data de 26 aprilie 2017, de Joseph Hartropp, pe site-ul “Christian Today”, al companiei non-denominaționale de știri creștine cu sediul internațional în Londra.[4] Citez în continuare din articolul lui Hartropp:

“ `Uneori vin idei care revoluționează modul în care gândim, iar cei care fac astfel de descoperiri revoluționare sunt oamenii pe care noi îi onorăm cu Premiul Templeton,` a zis Heather Templeton Dill, președinte al fundației John Templeton care acordă acest Premiu.

`Alvin Plantinga a recunoscut că convingerea religioasă nu numai că nu intră în conflict cu munca filosofică serioasă, dar ea ar putea aduce contribuții cruciale la abordarea problemelor perene în filosofie.`

Plantinga, acum în pensie, având vârsta de 84 de ani, a zis: `Sunt onorat să primesc Premiul Templeton. Câmpul filosofiei s-a transformat în cursul carierei mele. Dacă opera mea a jucat un rol în această transformare, aș fi foarte mulțumit.`

`Sper că știrea despre acest Premiu îi va încuraja pe filosofii tineri, în special pe aceia care aduc perspective creștine și teiste să-și susțină opera, spre mai mare creativitate, integritate, îndrăzneală.`

Premiul Templeton îi onorează pe aceia care `au adus o contribuție excepțională la afirmarea dimensiunii spirituale a vieții, fie prin intuiție, descoperire, fie prin lucrări practice.` A fost înființat în 1972 de către investitorul și filantropul John Templeton, care a vrut să le aducă onoare în mod public celor responsabili pentru ceea ce el numea `minunatele lucruri noi care se întâmplă în religie.`

Estimat la valoarea de 1,1 milioane lire sterline, acest premiu este unul dintre cele mai mari premii ale lumii acordat unui individ.

Un filosof care l-a numit pe Platinga pentru acest premiu a explicat moștenirea care rămâne de la acest filosof: `Descoperirile intelectuale ale lui Alvin Plantinga au inițiat o cercetare nouă în dimensiunile spirituale. Intuițiile lui precise și dezvoltate cu grijă au extins spațiul intelectual-spiritual.`

`În anii 1950 nu exista nici o singură apărare a credinței religioase publicată de un filosof proeminent; până în anii 1990 erau literalmente sute de cărți și articole ... care apărau și dezvoltau dimensiunea spirituală. Diferența între 1950 și 1990 este, pur și simplu, Alvin Plantinga.`

Ca profesor de filosofie la Colegiul Calvin și la Universitatea Notre Dame, și conferențiar la Oxford, Harvard și la alte câteva instituții, influența creștină a lui Plantinga asupra filosofiei dominante a fost sărbătorită mult timp în cadrul Bisericii.

El a soluționat într-un mod deschis spre argumentare problema logică a răului, una dintre cele mai frecvent afirmate obiecții la adresa credinței creștine, în cartea sa de mare importanță God, Freedom and Evil  în 1974.

A adus contribuții importante accentuând compatibilitatea științei și credinței religioase, și a deschis ușa pentru convingerile religioase, teiste, în domeniile rațiunii și filosofiei, unde `Dumnezeu` mai înainte era considerat exclus.”


d.   Șapte citate din Alvin Plantinga

Citez în continuare din articolul lui Hartropp:
„Iată șapte citate din acest filosof care oferă o privire rapidă spre ceea ce rămâne ca moștenire din gândirea lui.

1)           `Credința nu trebuie să fie pusă în contradicție cu cunoașterea: credința (cel puțin în exemplele paradigmatice) este cunoaștere, cunoaștere de un anumit fel special.`

2)           `Există un conflict superficial dar o armonie adâncă între știință și religia teistă, însă o armonie superficială și un conflict adânc între știință și naturalism.` ("Naturalismul este credința filosofică potrivit căreia tot ce există își are orignea în proprietăți și cauze naturale, iar explicațiile supranaturale și spirituale sunt excluse sau desconsiderate." n. trad.)

3) `Oare este un fapt adevărat că cei care cred într-un Tată Ceresc au această credință din cauză că, sau parțial din cauză că, tații lor pământești au fost necorespunzători? Eu mă îndoiesc de aceasta. Dacă este un fapt adevărat, acesta este de interes psihologic mai degrabă decât teologic. E posibil ca acest fapt să ne ajute să-i înțelegem pe teiști, dar acest fapt nu ne spune absolut nimic despre adevărul credinței lor; spre acest scop acest fapt este pur și simplu irelevant.`

4) `Să presupunem că recunoaștem faptul că dacă eu m-aș fi născut din părinți mahomedani în Maroc, și nu din părinți creștini în Michigan, convingerile mele ar fi foarte diferite. Dar același lucru este valabil și pentru omul cu convingeri pluraliste. ... Dacă pluralistul s-ar fi născut în Maroc, probabil că n-ar fi pluralist. Oare, rezultă de aici că ... convingerile lui pluraliste sunt produse în el de un proces care produce convingeri pe care nu ne putem bizui?` [Observăm că Plantinga prin această întrebare îi pune în încurcătură pe ateii care susțin că un creștin din SUA (sau din altă parte a Occidentului) n-are rost să-și afirme credința lui pe baza culturii unei țări majoritar creștine, căci această credință creștină este tot așa de lipsită de adevăr ca și aceea a mahomedanilor dintr-o țară majoritar mahomedană; căci dacă creștinul s-ar fi născut într-o țară mahomedană ar fi fost mahomedan și ar fi afirmat credința mahomedană, pe care creștinii o consideră greșită. Cu alte cuvinte, ateii susțin că este un non-sens să aperi o credință religioasă sau alta, date de contexte sociale-istorice-geografice-umane. Plantinga, în schimb, extrapolează discuția în domeniul politic creștin și le arată ateilor absurditatea concluziei lor, întrebându-i dacă concepția pluralistă ar trebui să fie respinsă pe motiv că a fost produsă într-o cultură creștină. Bineînțeles că ateii, fiind minoritari, n-ar fi de acord să afirme că pluralismul este greșit, și deci sunt siliți să recunoască valoarea toleranței exprimată de învățătura creștină. (Observația traducătorului.)]

5) `Dar lipsa de evidență, dacă chiar lipsește acum evidența, nu este temei pentru ateism. Nimeni nu crede că există o evidență bună pentru propunerea că numărul stelelor este un număr par; dar de asemenea, nimeni nu crede că concluzia corectă care trebuie extrasă este aceea că există un număr impar de stele. Concluzia corectă, în schimb, ar fi agnosticismul.`[Cu alte cuvinte, Plantinga îi corectează pe ateii care susțin că nu există evidență sau dovadă că Dumnezeu există, spunându-le că atunci când nu există evidență că numărul stelelor este par sau impar, concluzia corectă ar fi că nu putem cunoaște (agnosticism), dar nu ar fi corect să spunem că nu există nici număr par, nici impar de stele. (Observația traducătorului.)]

6) `Dacă nu știm că există o astfel de persoană ca Dumnezeu, nu știm primul lucru (lucrul cel mai important) despre noi înșine, despre lumea noastră și unii despre alții. Și așa stau lucrurile din cauză că adevărul cel mai important despre noi, și despre ei, este că noi am fost creați de Domnul, și depindem în mod total de El pentru ca existența noastră să continue.`[Cu alte cuvinte, pentru a ne cunoaște mai bine pe noi înșine, și lumea noastră, e necesar să-L cunoaștem pe Dumnezeu, căci cauza sau originea noastră, și a lumii, nu este în noi, nici în lume, ci în afara noastră, și în afara lumii, în Dumnezeu. Iar continuarea existenței noastre depinde permanent de El. (Observația traducătorului.)]

7) `În credința religioasă ca și altundeva, trebuie să ne asumăm riscurile, recunoscând că am putea greși, chiar îngrozitor. Nu există garanții; viața religioasă este o întreprindere riscantă; eroarea necugetată și debilitantă este o posibilitate permanentă. (Dacă putem să ne înșelăm, totuși, putem și să avem dreptate.)`”  [Cu alte cuvinte, făcând legătură cu citatul de la punctul anterior, putem să avem și dreptate, mai ales dacă ÎL cunoaștem pe Dumnezeu, căci bazându-ne doar pe noi înșine, riscăm să greșim îngrozitor. (Observația traducătorului).]


Mult iubit și frumos slăvit să fie Tatăl nostru Sfânt din Ceruri și pentru faptul că ne dă astfel de filosofi!






[1] ÎNȚELEPCIÚNE s. f. Capacitate superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor. ♦ Cumpătare, prudență, moderație determinată de experiență; spirit de prevedere. – Lat. intellectio, -onis. sursa: DEX '09, https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEn%C8%9Belepciune
[2] Jesus Christ, titles and names, Dictionary of Bible Themes, Scripture index copyright Martin H. Manser, 2009. As Editor, Martin Manser wishes to thank all those who compiled or edited the NIV Thematic Study Bible, on which this work is based, https://www.biblegateway.com/resources/dictionary-of-bible-themes/2203-Jesus-Christ-titles-names
[3] Epistola Întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 1, 18-24, https://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/12/I%20Corinteni
[4] Joseph Hartropp, Christian philosopher Alvin Plantinga wins £1.1m Templeton Prize: 7 quotes from an intellectual giant, Christian Today, 26 April 2017 | 11:44 AM, https://www.christiantoday.com/article/christian.philosopher.alvin.plantinga.wins.1.1m.templeton.prize.7.quotes.from.an.intellectual.giant/107941.htm?internal_source=recommended_stories