DUMINICA FLORIILOR CU 44 (52) DE MORȚI (ÎN EGIPT, ISIS)

de Pr. Prof. Ion Ciungu

( a. La Tanta și Alexandria; b. Evreii au interesul ca ISIS să existe?)

Iisus a zis: "...dar vine ceasul când oricine vă va ucide va crede că aduce închinare lui Dumnezeu. Şi acestea le vor face, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine." (Ioan 16, 2-3).[1]

Biserica Ortodoxă Coptă Sfântul Gheorghe din Tanta, Egipt. Oameni se adună în afara bisericii, după explozia din Duminica Floriilor, 9 aprilie 2017, unde au fost omorâte cel puțin 30 de persoane.

a.   La Tanta și Alexandria

„Două atentate cu bombă au fost comise în Egipt în 9 aprilie 2017, primul cu puțin timp înainte de ora 10, aproape de Biserica Mar Girgis (Sfântul Gheorghe) din orașul Tanta, la nord de Cairo; a doua explozie a avut loc la puțin timp după ora 13, la intrarea catedralei patriarhale copte ortodoxe Mar Marcos (Sfântul Marcu) din Alexandria. Primul atac a făcut cel puțin 30 de morți și 78 de răniți, al doilea făcând cel puțin 22 de morți și 41 de răniți. În urma acestor atentate, guvernul egiptean a anunțat instaurarea stării de urgență pentru trei luni.” Așa am găsit, pe Wikipedia franceză, sintetizată situația după atentatele din Duminica Floriilor, de la cele două biserici copte din Egipt. Inițial au fost anunțați 44 de morți. Datele sunt încă provizorii.[2] Articolul din care am citat are titlul: Attentats du dimanche des Rameaux en Égypte (Atentatele din Duminica Floriilor din Egipt). În varianta engleză din Wikipedia se spune că bomba a fost detonată chiar în biserică, nu aproape de biserică, iar numărul morților se pare că nu este actualizat : 28 la Tanta și 17 la Alexandria.[3]  Primele două imagini sunt luate din articolul “Egypt declares three-month state of emergency after Palm Sunday church bombings kill 44” , publicat în data de 9 aprilie 2017, pe ABC News.[4]

Oameni care examinează paguba în interiorul Bisericii Copte Sfântul Gheorghe din Tanta.

Oameni care se uită în timp ce sunt aduse sicriele la biserica coptă care a fost bombardată în Tanta, Egipt, duminică 9 aprilie 2017.

Această imagine, cu sicriele, este luată din articolul “'The church was filled with the bodies of the dead': Egypt Palm Sunday bombing survivors speak out”, publicat în data de 10 aprilie 2017, pe Christian Today, de Mark Woods.[5]

ISIS a revendicat atacurile, iar multe țări le-au condamnat, inclusiv Israelul și SUA. Despre ISIS se spune că este creația Israelului și a SUA.  

Catedrala Ortodoxă Coptă a Sfântului Marcu, din Alexandria, Egipt, (lărgită în 1985-1990).[6] Aici, la intrare, au fost omorâte cel puțin 22 persoane, în Duminica Floriilor, 9 aprilie, 2017. Papa Tawadros II era în biserică.

Să ne amintim că în 11 decembrie 2016 au fost omorâți 24 de creștini într-o capelă de lângă Catedrala Sfântului Marcu din Cairo. După Wikipedia engleză, numărul morților a ajuns ulterior la 29. Putem revedea articolul “24 DE CREȘTINI ORTODOCȘI COPȚI OMORÂȚI ÎN CAIRO (duminică 11 decembrie 2016)”, publicat pe blogul Protopopiatului Ortodox Avrig, în data de 14 decembrie 2016.[7]

Catedrala Ortodoxă Coptă a Sfântului Marcu din Cairo, sfințită în 1968.[8]

Capela Ortodoxă Coptă a Sfinților Petru și Pavel din Cairo, de lângă Catedrala Sfântului Marcu, unde au fost omorâți 29 de oameni în 11 decembrie 2016, de către un sinucigaș cu bombă.[9]

Catedrala Sfântului Marcu și, lângă ea, Capela Sfinților Apostoli Petru și Pavel, din Cairo[10]

Papa Tawadros II al Bisericii Ortodoxe Copte și președintele Egiptului, Sisi, la o Liturghie în Cairo.

Deși mulți acum se identifică a fi arabi, copții înșiși nu cred că din punct de vedere istoric sunt de origine arabă, ci descendenți din egiptenii antici, cu origini faraonice. Creștinii copți reprezintă cam 10% din populația de 95 de milioane a Egiptului de azi. În diasporă mai sunt cam un milion.  Așa putem observa în articolul “Who are Egypt's Coptic Christians and why are they persecuted?”, publicat în 10 aprilie 2017, pe ABC News, de Steven Viney.[11]

b. Evreii au interesul ca ISIS să existe?

Despre profesorul evreu Efraim Inbar aflăm următoarele:

“Efraim Inbar, directorul Begin-Sadat Center for Strategic Studies (BESA), o organizație care colaborează cu NATO și guvernul israelian, afirmă că ISIS poate servi unor «scopuri strategice» ale Occidentului, cum ar fi subminarea Iranului, Hezbollahului, Siriei și Rusiei, scrie Salon.com.

«Prin cooperarea cu Rusia pentru a distruge ISIS, Statele Unite comit o prostie strategică care va întări axa Moscova-Teheran-Damasc:», a scris Inbar într-un articol intitulat «Distrugerea Statului Islamic este o greșeala strategică».

«Vestul ar trebui să șubrezească Statul Islamic, dar nu să îl și distrugă. Un ISIS slăbit este preferabil unui ISIS distrus», a subliniat israelianul.

Inbar a ținut să respingă și argumentul că distrugerea ISIS ar aduce stabilitate în Orientul Mijlociu: «Stabilitatea nu este o valoare în sine. Aceasta este dorită doar dacă servește intereselor noastre.»” Așa observăm în articolul “Apel din Israel: «Nu distrugeți ISIS, ar fi o greșeala strategică. Poate ajută Vestul să submineze Iranul și Hezbollahul. Rusia e un pericol mult mai mare»”, publicat în august 2016, pe Napoca News.[12] În engleză Inbar și-a publicat articolul „The Destruction of Islamic State is a Strategic Mistake”,  în 2 august 2016, pe Besacenter.org.[13]

Să ne rugăm Tatălui nostru Sfânt din Ceruri pentru ca perfidia evreilor să fie învinsă!

Să ne mai amintim cum lucrează evreii atei, care se opun restituirii Catedralei Sfântului Isaac din Sankt Petersburg, către proprietarul de drept, Biserica Ortodoxă Rusă. Putem revedea articolul “EVREI CONTRA CATEDRALEI SFÂNTULUI ISAAC (RUSIA)”, publicat pe blogul Protopopiatului Ortodox Român Avrig, în data de 17 februarie 2017.[14]

Slăvit să fie Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, și de noi, în fiecare moment, în vecii vecilor!

---

[1] Sfânta Evanghelie după Ioan, cap. 16, versetele 2-3, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=16

[2] Attentats du dimanche des Rameaux en Égypte, Wikipédia, (accesat în 11 aprilie 2017), https://fr.wikipedia.org/wiki/Attentats_du_dimanche_des_Rameaux_en_%C3%89gypte

[3] 2017 Palm Sunday church bombings, Wikipedia, (accesat în 11 aprilie), https://en.wikipedia.org/wiki/2017_Palm_Sunday_church_bombings

[4] Egypt declares three-month state of emergency after Palm Sunday church bombings kill 44, ABC News, 2017-04-09, http://www.abc.net.au/news/2017-04-09/egypt-church-bombings-kills-at-least-44-injures-dozens/8429272

[5] Mark Woods, 'The church was filled with the bodies of the dead': Egypt Palm Sunday bombing survivors speak out, Christian Today, 10 April 2017, https://www.christiantoday.com/article/the.church.was.filled.with.the.bodies.of.the.dead.egypt.palm.sunday.bombing.survivors.speak.out/107115.htm

[6] Saint Mark`s Coptic Orthodox Cathedral, Alexandria, Egypt, Eyflare, Travel advice & tips, http://www.eyeflare.com/article/st-marks-coptic-orthodox-cathedral-alexandria-egypt/

Vezi și: Saint Mark`s Coptic Orthodox Cathedral (Alexandria) Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Mark%27s_Coptic_Orthodox_Cathedral_(Alexandria)

[7] Pr.prof. Ion Ciungu, 24 DE CREȘTINI ORTODOCȘI COPȚI OMORÂȚI ÎN CAIRO (duminică 11 decembrie 2016), Protopopiatul Ortodox Avrig, miercuri 14 decembrie 2016, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2016/12/24-de-crestini-ortodocsi-copti-omorati_57.html

[8] Catedrala Ortodoxă Coptă a Sfântului Marcu din Cairo, Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Mark%27s_Coptic_Orthodox_Cathedral

[9] Botroseya Church bombing, Wikipedia, (accesat în 11 aprilie 2017), https://en.wikipedia.org/wiki/Botroseya_Church_bombing

[10] Catedrala Sfântului Marcu și Capela Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Cairo, http://theorthodoxchurch.info/main/cathedral-of-st-mark-in-al-abassiya-attacked/

[11] Steven Viney, Who are Egypt's Coptic Christians and why are they persecuted?, ABC News, 2017-04-10, http://www.abc.net.au/news/2017-04-10/who-are-egypts-copts/8429634

[12] Apel din Israel: «Nu distrugeti ISIS, ar fi o greseala strategica. Poate ajuta Vestul sa submineze Iranul și Hezbollahul. Rusia e un pericol mult mai mare», Napoca News, august 2016, http://www.napocanews.ro/2016/08/apel-din-israel-nu-distrugeti-isis-ar-fi-o-greseala-strategica-poate-ajuta-vestul-sa-submineze-iranul-si-hezbollahul-rusia-e-un-pericol-mult-mai-mare.html

[13] Efraim Inbar, The Destruction of Islamic State is a Strategic Mistake, Besacenter.org, August 2, 2016, http://besacenter.org/perspectives-papers/destruction-islamic-state-strategic-mistake/

[14] Pr. prof. Ion Ciungu, EVREI CONTRA CATEDRALEI SFÂNTULUI ISAAC (RUSIA), Protopopiatul Ortodox Român Avrig, vineri 17 februarie, 2017, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2017/02/evrei-contra-catedralei-sfantului-isaac_17.html

 

IISUS PRIVIT AZI CA PERSOANĂ ISTORICĂ

de Pr. Prof. Ion Ciungu

"Şi venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi, zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau unul dintre prooroci. Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt? Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri. Atunci a poruncit ucenicilor Lui să nu spună nimănui că El este Hristosul." (Matei 16,13-20).[1]

( a. Cartea „Anchetă despre Iisus ca persoană istorică”;  b. Articolul „Un american pe urmele lui Iisus ca persoană istorică”; c. Să ne mai amintim)

a.   Cartea „Anchetă despre Iisus ca persoană istorică”

În luna martie 2017, a apărut în limba franceză cartea “Enquête sur le Jésus historique”, a scriitorului american catolic Robert J. Hutchinson, la editura Salvator, la prețul de 22 de euro, având 368 de pagini. Redau, în traducere, rezumatul cărții, așa cum l-am găsit pe pagina site-ului editurii Salvator :[2]

“După două secole de cercetare biblică și arheologică, adeseori cu nuanțe de scepticism, ce știm cu adevărat despre Iisus ca persoană în istorie ? Fără părtinire, dar cu ajutorul unei erudiții solide, eseistul american Robert J. Hutchinson a reluat ancheta. Conțin Evangheliile declarații ale unor martori oculari sau sunt false ? Este Iisus un nebun sau un personaj de legendă ? Au descoperit arheologii casa Lui ? A inventat Biserica personajul lui Mesia suferind ? Avea Iisus un mesaj secret ? Avem dovezi ale învierii Lui ? Care era identitatea Lui adevărată ? Atâtea întrebări pe care continuăm să ni le punem și pe care autorul le abordează fără să se eschiveze. După el, Iisus din Nazaret era chiar așa cum Îl descriu Evangheliile canonice : un profet ardent, curajos, charismatic, Care atrăgea mulțimile cu zecile de mii și fascina toată Palestina cu vestirea Sa deconcertantă și exaltantă despre Împărăția lui Dumnezeu prezentă în mijlocul oamenilor. Scrisă pentru sceptici ca și pentru credincioși, Enquête sur le Jésus historique  revelează modul în care Evangheliile sunt mai adevărate decât ceea ce mulți au crezut până atunci, și modul în care Iisus din Nazaret, departe de a fi un «țăran incult» era un rabbi cultivat, convins că misiunea Sa era de a salva omenirea de ea însăși.”

Știrea despre apariția cărții Enquête sur le Jésus historique am găsit-o publicată în limba română cu titlul “Ancheta asupra lui Iisus Cel istoric: mass-media nu informeaza!”, pe data de 29 martie 2017, pe site-ul Lacasuri Ortodoxe.[3]

 Această carte a apărut în limba engleză în anul 2015, cu titlul “Searching for Jesus: New Discoveries in the Quest for Jesus of Nazareth---and How They Confirm the Gospel Accounts”, (Anchetă despre Iisus: Noi Descoperiri în Cercetarea cu privire la Iisus din Nazaret---și Cum Ele Confirmă Relatările Evangheliei). În prezentarea făcută cărții pe site-ul Amazon.com, Ediția Kindle, putem citi următoarele:

“Hutchinson arată că multe dintre ideile negative despre Iisus etalate în mass-media la fiecare sărbătoare de Crăciun și de Paști sunt tot mai mult depășite. Aceste portrete depășite ale lui Iisus, zice autorul, sunt bazate pe presupuneri, teorii și ipoteze nedovedite care sunt vechi de mai mult de un secol și au fost discreditate de cercetarea mai recentă.”[4]

b.   Articolul „Un american pe urmele lui Iisus ca persoană istorică”

În cotidianul catolic La Croix  a apărut, în data de 28 martie 2017, articolul “Un Américain sur les traces du Jésus historique”, scris de Mélinée Le Priol, referitor la Robert J. Hutchinson și la cartea lui. Traduc acest articol, aici:[5]

„În timp ce Michel Onfray tocmai a publicat o carte în care pune sub semnul întrebării existența lui Iisus, La Croix  a întâlnit la Paris un autor american care apără teze opuse.

Pentru Robert Hutchinson, Iisus Cel Istoric este mai aproape de Cel Al Evangheliilor decât s-ar putea crede.

A combate un anumit «scepticism radical și neargumentat»: acesta este obiectivul lui Robert Hutchinson cu voluminoasa sa Enquête sur le Jésus historique , care tocmai a fost publicată în franceză. «Când eu am scris această carte, Michel Onfray încă n-o scosese pe a lui», precizează acest sexagenar californian cu un aer abil.

El face referință la ultima lucrare a autorului francez care tocmai a publicat la Flammarion un pamflet virulent și polemic : Décadence. De Jésus à Ben Laden, vie et mort de l’Occident. Acolo citim că civilizația occidentală «s-a născut dintr-o ficțiune», cea a lui Christos, personaj imaginar care pur și simplu n-ar fi existat niciodată.

«Existența lui Iisus ca persoană istorică, niciun universitar serios nu o contestă astăzi», tranșează în mod răspicat Robert Hutchinson, care este în trecere prin Franța pentru a-și promova cartea. Ceea ce îl interesează mai mult pe acest pasionat de exegeză biblică, vorbitor al limbii ebraice, și diplomat în teologie, sunt mai degrabă diferitele fețe care au fost atribuite lui Iisus în cursul secolelor: vindecător charismatic, reformator social, revoluționar opus în mod violent ocupației romane a Palestinei?

Descriind aceste portrete unul câte unul pe parcursul paginilor, autorul pare că încearcă să răspundă la întrebarea crucială a lui Iisus către ucenicii Săi, în Cezareea lui Filip: «Dar pentru voi, cine sunt Eu?»

Iisus, întemeietor al unei mișcări universale

Dacă acest catolic Robert Hutchinson, educat la iezuiți, răspunde cu mai puțină ardoare decât Sfântul Petru («Tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel Viu»), acest lucru se explică fără îndoială din grija de a rămâne credibil în ochii unui public larg, în parte necreștin. «Pentru mine, Iisus este întemeietorul unei mișcări sociale și religioase universale», propune el cu prudență. «El a venit să o proclame la Ierusalim, în inima civilizației, chiar dacă știa că aceasta urma să-L coste viața.»

Când este întrebat ce se știe azi în mod sigur despre Iisus ca persoană în istorie, americanul nu poate să avanseze decât câteva afirmații: pentru el este «foarte probabil» că Cel care se numește Iisus a fost crescut la Nazaret, că a fost un bun cunoscător al legii iudaice, că a lucrat în construcții și că a murit prin răstignire. El menționează în mod deosebit în cartea sa ultimele descoperiri arheologice în Țara Sfântă, de ex., la Nazaret în 2008 și la Magdala în 2009.

Robert Hutchinson recunoaște că sursele necreștine ale antichității nu vorbesc prea mult despre Iisus, departe de așa ceva («Christus» nu este decât foarte pe scurt menționat la Tacitus sau chiar la Suetoniu). Dar el ține să amintească contextul: acela al unei provincii romane a Iudeii pe cât de îndepărtată pe atât de necunoscută. «Nu avem informații despre aproape niciun alt iudeu al epocii. Luați-l de exemplu pe Flavius Iosif, istoricul iudeu foarte prolix. Ei bine, el nu este menționat de niciun autor roman. De nici unul singur!»

Scepticismul în recul?

Enquête sur le Jésus historique dă o importanță deosebită la numeroși exegeți biblici (în principal anglo-saxoni) pe care Robert Hutchinson îi citează din abundență și la care se referă la sfârșitul fiecărui capitol. Dincolo de lecturile sale multiple, el zice că a întâlnit vreo zece din acești cercetători, mai ales în cursul a doi ani pe care i-a petrecut la Ierusalim pentru a învăța ebraica. Specialiștii de care se simte mai apropiat sunt britanicul Richard Bauckham, americanul Bart Ehrman sau chiar israelo-americanul Daniel Boyarin.

Ceea ce Robert Hutchinson deplânge, în mod deosebit, este o proastă mediatizare a cercetării actuale referitoare la Noul Testament: «Cea mai mare parte a teoriilor și ipotezelor sceptice care s-au dezvoltat din secolul al XIX-lea, mai ales cu foarte criticul Alfred de Loisy, nu mai sunt acceptate de experții recunoscuți, de vreo douăzeci de ani. Dar acest lucru nu este cunoscut de public și de mass-media! Deci, ei continuă să repete aceleași idei vechi, după care Iisus nu era decât un fanatic delirant, și [după care] Evangheliile nu sunt întemeiate pe niciuna din mărturiile oculare.»

La conferință în Paris

Robert Hutchinson totuși refuză lecturile literale ale Bibliei, amintind susținerea sa față de metoda istorico-critică aplicată de mai mult de o sută de ani la prestigioasa Școală biblică și arheologică franceză din Ierusalim.

Autorul va ține o conferință în franceză despre cartea sa, pe data de 3 aprilie care urmează, la orele 20, la Biserica Notre Dame d`Auteuil din Paris.”

c.    Să ne mai amintim

În articolul „Despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos” , publicat în 2011 pe site-ul Protopopiatului Ortodox Român Avrig, putem revedea câteva cărți expuse în paralel referitoare la Iisus ca persoană în istorie.[6]

În articolul “Creștinismul: Binecuvântare sau Povară pentru omenire?”, publicat pe site-ul Protopopiatului Ortodox Român Avrig, în 2010, în trei părți, putem revedea efectele bune ale lucrării lui Iisus de-a lungul istoriei.[7]

Mult iubit și frumos slăvit să fie Tatăl nostru Sfânt din Ceruri, și de noi, în fiecare moment, în vecii vecilor!

---

[1] Sfânta Evanghelia după Matei, capitolul 16, versetele 13-20, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=16

[2] SALVATOR, ENQUÊTE SUR LE JÉSUS HISTORIQUE, Résumé, http://www.editions-salvator.com/A-25000-enquete-sur-le-jesus-historique.aspx

[3] Redacția de Știri, Ancheta asupra lui Iisus Cel istoric: mass-media nu informeaza!, Lacasuri Ortodoxe, 29-III-2017, https://lonews.ro/manifestari-pro-campanie/23489-ancheta-asupra-lui-iisus-cel-istoric-mass-media-nu-informeaza.html

[4] Amazon Kindle Edition, Searching for Jesus: New Discoveries in the Quest for Jesus of Nazareth---and How They Confirm the Gospel Accounts, https://www.amazon.com/kindle/dp/B00WDJSWDS/ref=rdr_kindle_ext_eos_detail

[5] Mélinée Le Priol, Un Américain sur les traces du Jésus historique, Salvator, le 28/03/2017 à 17h40, http://www.la-croix.com/Religion/Catholicisme/Un-Americain-traces-Jesus-historique-2017-03-28-1200835466

[6] Pr. Prof. Ion Ciungu, Despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, Protopopiatul Ortodox Român Avrig, vineri, 2 decembrie 2011, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2011/12/despre-nasterea-domnului-nostru-iisus.html

[7] Pr.prof. Ion Ciungu, Creștinismul: Binecuvântare sau Povară pentru omenire? I , Protopopiatul Ortodox Român Avrig, vineri 15 octombrie 2010, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2010/10/crestinismul-binecuvantare-sau-povara.html

Pr.prof. Ion Ciungu, Creștinismul: Binecuvântare sau Povară pentru omenire? II , Protopopiatul Ortodox Român Avrig, vineri 15 octombrie 2010, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2010/10/crestinismul-binecuvantare-sau-povara_15.html

Pr.prof. Ion Ciungu, Creștinismul: Binecuvântare sau Povară pentru omenire? III , Protopopiatul Ortodox Român Avrig, vineri 15 octombrie 2010, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2010/10/crestinismul-binecuvantare-sau-povara_5280.html