(Episcopul creștin ortodox Theodosios
de Sebastia, Palestina)
de Pr. Prof. Ion Ciungu
(
a. Betleemul aparține de Palestina, nu de Israel; b. Biserica Nașterii din
Betleem; c. Procentul creștinilor în Palestina și în Israel; d. Interviu cu
episcopul Theodosios)
“Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui
Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru
început, din zilele veşniciei.” (Profetul Miheia cap. 5, verset 1).[1]
Miheia, numit și Mica, a profețit, cu aprox. 700 de ani înainte, locul unde se
va naște Mesia.
a.
Betleemul
aparține de Palestina, nu de Israel
Țara
Sfântă, în care S-a născut ca OM Fiul cel Veșnic al Tatălui Sfânt din Ceruri,
este împărțită actualmente între două state: Israel (stat al evreilor; independența
în anul 1948; populația peste 8,5 milioane de locuitori; capitala Ierusalim,
nerecunoscută internațional) și Palestina (stat al arabilor, independența în
1988; populația peste 4,5 milioane de locuitori; capitala Ierusalim, centrul
administrativ fiind la Ramallah, la 10 km nord de Ierusalim). Datele acestea
sunt luate din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, de la
articolele Israel și State of Palestine.[2]
Betleemul,
oraș cu peste 25.000 de locuitori, este situat la aprox. 10 km sud de Ierusalim.
Majoritatea locuitorilor sunt mahomedani, însă există și „o semnificativă
comunitate de creștini palestinieni.” Așa am aflat din Enciclopedia liberă
Wikipedia, varianta engleză, de la articolul Bethlehem.[3]
b. Biserica
Nașterii din Betleem
Biserica
Nașterii din Betleem, construită în perioada anilor 327-333, în timpul
împărătesei Elena și a fiului ei, împăratul Constantin cel Mare, deasupra
peșterii unde S-a născut Iisus, “ar fi fost incendiată în anul 529 sau 556, în
timpul revoltei samaritenilor contra ocupantului bizantin. Basilica actuală
este reconstruită, în forma sa actuală, în 565 de împăratul Justinian care
decide să ridice un edificiu mai mare...”. Așa observăm în articolul “Basilique
de la Nativité de Bethléem”, la subtitlurile “Site sacré antique” și “Sanctuaire
médiéval”, din Enciclopedia liberă Wikipedia, varianta franceză.[4]
La a doua construcție s-au făcut ulterior mai multe adăugiri, inclusiv
turnurile pentru clopote. (Wikipedia, varianta engleză, partea introductivă).[5]
Lungimea
bazilicii este de 53,9 m, lățimea navei este de 26,2 m, iar transeptul este de
35,82 m. “Când intri în biserică poți observa 4 rânduri de coloane, 44 în
total, de 6 m înălțime…”. Așa am aflat din prezentarea făcută bazilicii de
compania de turism iordaniană Atlas Tours.Net.[6]
Locul
Nașterii, cu clopotnița mănăstirii armene în prim plan și turnul clopotniță al
mănăstirii ortodoxe grecești în fundal.
Interiorul
Bisericii Nașterii Domnului din Betleem
O
prezentare video din iunie 2013, în interiorul Bisericii Nașterii Domnului din
Betleem, putem vedea pe Gânduri din Ierusalim.[7]
„Biserica
este actualmente administrată în comun de Biserica Ortodoxă din Ierusalim, de
Biserica Catolică și de Biserica Apostolică Armeană. Toate trei mențin
comunități monastice pe acest loc. Un firman a fixat în 1852, sub Imperiul
Otoman, drepturile, datoriile, privilegiile și titlurile de proprietate ale
diverselor autorități bisericești care au paza acestor Locuri Sfinte. Acest
statu quo, mereu în vigoare până în ziua de astăzi, este garantat prin tratatul
de la Berlin (1878).
Biserica
Ortodoxă din Ierusalim posedă partea principală a bazilicii, ansamblul celor
cinci nave, corul și transeptul de sud din bazilică, precum și altarul Nașterii
din peșteră.
Biserica
Apostolică Armeană posedă transeptul de nord și altarul. Și, ocazional, altarul
Nașterii din peșteră.
Patriarhia
Latină din Ierusalim posedă altarul Închinării Magilor din peștera Ieslei. Dar,
de asemenea, steaua de argint situată sub altarul Nașterii.” (Basilique de la
Nativité de Bethléem, Statu quo)
Steaua
de argint care marchează locul unde a fost născut Iisus potrivit tradiției
creștine
„Potrivit
Statu quo – ului Liturghia de Crăciun are loc la date diferite pentru
confesiunile occidentale și orientale:
Biserica
Greacă Ortodoxă și Biserica Armeană respectă din punct de vedere liturgic
calendarul iulian și sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie și pe 6 ianuarie
după calendarul iulian, adică pe 7 ianuarie și pe 19 ianuarie după calendarul
gregorian. Patriarhia Latină din Ierusalim urmează calendarul gregorian modern.
Exarhatul Catolic Roman sărbătorește deci Nașterea pe 25 decembrie.” (Basilique
de la Nativité de Bethléem, Réveillon de Noël)
b.
Procentul
creștinilor în Palestina și în Israel
„93%
din Palestinieni sunt Mahomedani, din care marea majoritate sunt urmași ai
ramurei Sunite a Islamului, cu o mică minoritate Ahmadiyya, și 15 % fiind
mahomedani nedenominaționali. Creștinii Palestinieni reprezintă o minoritate
semnificativă de 6%, urmați de comunități religioase mult mai mici care-i
includ pe Druzi și Samariteni. Evreii Palestinieni ... aproape toți și-au
abandonat acea identitate și s-au încorporat în populația evreiască a
Israelului.” Așa putem observa în Enciclopedia liberă Wikipedia, varianta
engleză, la articolul State of
Palestine, la subtitlul Religion.[8]
“Afiliația
religioasă a evreilor din Israel variază mult: un studiu social pentru cei peste
vârsta de 20 de ani indică faptul că 55% spun că sunt tradiționali, în timp ce
20% se consideră Evrei Seculari, 17 % se definesc drept Sioniști Religioși; 8%
se definesc a fi Evrei Haredi.”
„Alcătuind
16% din populație, Mahomedanii constituie minoritatea religioasă cea mai mare a
Israelului. Cam 2% din populație este Creștină, iar 1.5% este Druză. Populația
Creștină, în principal, îi cuprinde pe creștinii arabi, dar include și
imigranți post-sovietici, muncitori străini de origine multinațională, și
urmași ai Iudaismului Mesianic, considerați de majoritatea Creștinilor și a
Evreilor a fi o formă a Creștinismului. Membri din multe alte grupuri
religioase, incluzând Buddhiști și Hinduși, mențin o prezență în Israel, deși
în numere mici.” Așa putem observa în Enciclopedia liberă, varianta engleză, la
articolul Israel, la subtitlul Religion.[9]
c.
Interviu
cu episcopul Theodosios
Theodosios
a acordat un interviu jurlalistei rusoaice Nadezhda Kevorkova, de la Russia
Today, publicat în 30 ianuarie 2015. (Să ne amintim că în 7 ianuarie 2015 doi
islamiști au atacat sediul revistei Charlie Hebdo din Paris, și au omorât acolo
12 persoane, ca răzbunare pentru caricaturizarea profetului Mahomed. Ei au
strigat atunci Allahu Akbar, adică Dumnezeu este mare, sau Dumnezeu este cel
mai mare. Ne putem aminti contextul citind articolul “2015: De la Charlie Hebdo
la martirii creștini”, publicat în data de 7 decembrie 2015, pe blogul
Protopopiatului Ortodox Român Avrig.[10])
Jurnalista l-a întrebat, printre altele, pe Theodosios, cunoscut și după numele de Atallah Hanna, astfel:
Jurnalista l-a întrebat, printre altele, pe Theodosios, cunoscut și după numele de Atallah Hanna, astfel:
- "Pentru un om cu gândire occidentală Allahu Akbar sună ca o amenințare. Ce gândesc creștinii din Țara Sfântă despre ei? (despre atacatorii de la Paris, n. trad.)
- Noi, creștinii, de asemenea, zicem Allahu Akbar. Aceasta este o expresie a înțelegerii noastre că Creatorul este mare. Noi nu vrem ca această expresie să fie legată de terorism și crime. Noi refuzăm să asociem aceste cuvinte cu masacrele și uciderile. ...
- Oamenii zic Allahu Akbar în biserică?
- Bineînțeles. Pentru noi, Allah nu este un termen islamic. Acesta este un cuvânt folosit în limba arabă pentru a-L indica pe Creatorul care a făcut lumea în care trăim. Deci, când noi zicem Allah în rugăciunile noastre, noi ne referim la Creatorul acestei lumi."...
Putem citi tot articolul 'We Palestinian Christians say Allahu Akbar', publicat pe Russia Today.[11]
Theodosios aparține de Patriarhia Creștină Ortodoxă Greacă din Ierusalim, fiind singurul episcop palestinian. El este cunoscut în lupta lui pentru drepturile palestinienilor, creștini și mahomedani deopotrivă, în raport cu Statul Israel, care a ocupat teritorii palestiniene. El s-a născut în 1965 în Galileea, în Nordul Israelului, iar din anul 2005 este Arhiepiscop de Sebastia. Așa putem observa în Enciclopedia liberă, Wikipedia, la articolul Theodosios (Hanna).[12]
Dumnezeu
este mare într-adevăr, prin înțelepciunea Lui, prin puterea Lui, prin dreptatea
Lui, prin îndelunga Lui răbdare, prin mila Lui, prin iubirea Lui, prin
frumusețea creației Lui, prin sfințenia Lui! Allahu Akbar! الله أكبر
Oare,
dacă unii români înjură Numele lui Dumnezeu, sau al lui Christos, sau Paștile,
se cuvine ca noi să nu mai folosim aceste cuvinte din cauză că ei le folosesc
greșit?!
"Mare
ești pretutindenea, Doamne, pretutindenea ești mărit! În zi, în noapte, cu
strălucire!"
State
of Palestine,
Wikipedia, From Wikipedia, the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Palestine
[4]
Basilique de la Nativité de Bethléem,
Site sacré antique, Sanctuaire medieval, Wikipédia, l'encyclopédie libre, https://fr.wikipedia.org/wiki/Basilique_de_la_Nativit%C3%A9_de_Bethl%C3%A9em#Site_sacr.C3.A9_antique
[5]
Church of the Nativity, Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Church_of_the_Nativity
[6]
Church
of the Nativity, Bethlehem, http://www.atlastours.net/holyland/church_of_the_nativity.html
[7]
Biserica
Nașterii Domnului Iisus Hristos din Betleem, Gânduri din Ierusalim,
iunie 2013, https://www.youtube.com/watch?v=ZXexKx8SLNk
[8]
State of Palestine, Religion, Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Palestine#Religion
[9]
Israel, Religion, Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Israel#Religion
[10]
Pr. prof. Ion Ciungu, 2015:
DE LA CHARLIE HEBDO LA MARTIRII CREȘTINI, luni, 7 decembrie, 2015,
Protopopiatul Ortodox Român Avrig, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2015/12/2015-de-la-charlie-hebdo-la-martirii.html
[11]
Nadezhda Kevorkova, 'We Palestinian Christians say Allahu Akbar', Russia Today, 30
Jan 2015, https://www.rt.com/op-edge/227871-palestinian-orthodox-christian-bishop/
[12]
Theodosios
(Hanna), Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Theodosios_(Hanna)
