(a. Iisus
se referă la jocul nevinovat al copiilor;
b. Apostolul Pavel se referă la Jocurile Olimpice; c. Originea,
întreruperea și reluarea Jocurilor Olimpice; d. Jocurile Olimpice de azi – o
religie civică; e. Flacăra olimpică binecuvântată la Statuia Cristo Redentor
din Rio f. Sfântul Sebastian - patronul atleților;g. Unii atleți la Rio dau
dovadă de credința lor creștină; h. Ce câștiguri financiare obțin atleții la Jocurile Olimpice?; i. România la
Jocurile Olimpice; j.
Statuia lui Iisus din Rio)
a. Iisus
se referă la jocul blând și
nevinovat
al copiilor, folosindu-l ca termen de comparație pentru metoda Lui pedagogică
Iisus Și-a arătat, continuă
să arate, și va arăta mereu, înțelepciunea pedagogiei divine, din faptele
iubirii Sale față de oameni. Dar, în pedagogia Lui este prezent și reproșul, adresat
evreilor împietriți în răutate, care ÎL refuză pe Iisus, și nu vor să se
schimbe, nici când li se propune metoda aspră, ascetică, de către Ioan
Botezătorul, nici când li se propune metoda blândă, prin disciplina jocului, de
către El Însuși.
Cuvintele lui Iisus sunt următoarele: “Dar cu
cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care şed în pieţe şi
strigă către alţii, Zicând: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântat
de jale şi nu v-aţi tânguit. Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi ei spun:
Are demon. A venit Fiul Omului, mâncând şi bând şi ei spun: Iată om mâncăcios şi
băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor. Dar înţelepciunea s-a
dovedit dreaptă din faptele ei.” (Matei 11, 16-19)
b. Sfântul
Apostol Pavel se referă la Jocurile Olimpice, la eforturile depuse de
participanți pentru a obține un premiu perisabil, punându-le în antiteză cu
eforturile creștinilor pentru un premiu neperisabil
El compară disciplina,
efortul și lupta bună, ale creștinilor, care urmăresc câștigarea recompensei de
la Dumnezeu, cu disciplina, efortul și lupta sportivilor păgâni care urmăresc
câștigarea recompensei la Jocurile Olimpice.
Cuvintele lui sunt
următoarele: “ Nu ştiţi voi că acei care aleargă în stadion, toţi aleargă, dar
numai unul ia premiul? Alergaţi aşa ca să-l luaţi. Şi oricine se luptă se
înfrânează de la toate. Şi aceia, ca să ia o cunună stricăcioasă, iar noi,
nestricăcioasă. Eu, deci, aşa alerg, nu ca la întâmplare. Aşa mă lupt, nu ca
lovind în aer,Ci îmi chinuiesc trupul meu şi îl supun robiei; ca nu cumva,
altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic. ”(1 Corinteni 9, 24-27)
c. Originea,
întreruperea și reluarea Jocurilor Olimpice sunt bazate pe motive
religioase
“Data de începuturi, cea mai larg acceptată, pentru Jocurile
Olimpice, este anul 776 î. Hr.; aceasta este bazată pe inscripții, găsite la Olympia, care prezintă lista
cu câștigătorii unei întreceri la fugă ținută la fiecare patru ani...”.
Așa am aflat din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta
engleză, la articolul „Olympic Games”, la subtitlul „Ancient Olympics”. Olympia este astăzi
o localitate organizată ca municipiu, în sud-vestul Greciei, având o populație
de aprox. 13 mii de locuitori. “Primele Jocuri Olimpice au fost în onoarea lui
Zeus.” Zeus era, la grecii antici,
“zeul cerului și al tunetului”, “care guverna ca rege al zeilor care locuiau în
Muntele Olympus.” Acesta este cel mai
înalt munte din Grecia (2.918 m) și se află la granița dintre regiunea nordică
numită Macedonia și regiunea Tessalia.
“Jocurile Olimpice au ajuns
la apogeu în secolele al VI-lea și al V-lea î. Hr., dar apoi treptat au scăzut
în importanță pe măsură ce romanii au câștigat putere și influență în Grecia. Deși
nu există un consens academic cu privire la timpul când Jocurilor li s-a pus
capăt în mod official, totuși data considerată cel mai frecvent este anul 393
d. Hr., când împăratul Theodosius I a decretat ca toate cultele și practicile
păgâne să fie eliminate. O altă dată
frecvent citată este anul 426 d. Hr., când succesorul său, Theodosius II, a
ordonat distrugerea tuturor templelor păgâne.” ( Olympic Games, Ancient
Olympics, Wikipedia)
“Timp de 1.500 de ani, nu
au existat Jocuri Olimpice – până
când un alt creștin le-a pornit iarăși, cu fundamente complet religioase.
Pierre de Coubertin, un aristocrat francez, educat de iezuiți, a fost crescut
în Franța secolului al XIX-lea sfâșiată de război. El a admirat pe grecii
antici pentru modul în care țineau o pace la fiecare patru ani ca să organizeze
Olimpiada. În 1889, ca un mijloc de a promova pacea între națiuni și de a
reface atletismul francez, de Coubertin a avut ideea de a reînvia jocurile.” Așa aflăm din articolul „God and the games” (Dumnezeu și
jocurile), publicat de Kimberly Winston, pe „Religion News Service”, în data de
4 august 2016.
În
anul 1894, baronul francez Pierre de Coubertin a înființat Comitetul
Internațional Olimpic. În anul 1896, la Atena, în Grecia, s-au ținut primele
Jocuri Olimpice considerate moderne. De atunci, la fiecare patru ani s-au
organizat Jocuri Olimpice în diferite orașe din lume, ajungându-se în acest an, 2016, la ediția a XXXI-a, fiind
organizate pentru prima dată pe continentul America de Sud, în Brazilia, la Rio
de Janeiro.
Se cuvine să amintesc faptul că, chiar înainte
de anul 1896, la Atena au mai fost organizate Jocuri Olimpice, dar nu
internaționale, în anii 1859, 1870, 1875 și 1888, din inițiativa unui filantrop
greco-român (aromân), Evanghelie Zappa (1800-1865), care le-a sponsorizat. El a
trăit cea mai mare parte a vieții în România (Olympic Games, Revival, Wikipedia).
Școala din Broșteni, jud. Ialomița, îi poartă numele.
d. Jocurile
Olimpice de azi – o religie civică
Despre Jocurile Olimpice ca
o formă de religie civică a scris profesorul Anthony Moretti, de la Universitatea
Robert Morris, din SUA, după cum ne spune Kimberly Winston, din al cărei
articol citez în continuare:
“Acea religie civică este
în primul rând expusă în ceremoniile de deschidere și ritualurile lor pe care
publicul a ajuns să le aștepte –
ridicarea ceremonioasă a steagului olimpic, cântarea imnului olimpic și
aprinderea reverențioasă a torței olimpice.
Există chiar o promisiune
quasi-religioasă pe care atleții și antrenorii o fac în timpul ceremoniilor de
deschidere – un <<Jurământ Olimpic>> de a respecta regulile și a se
conforma lor, de a juca onest și a nu trișa.
Atleții care joacă după
acele reguli și câștigă, … <<sunt
respectați aproape ca divini>>… . Iar cei care încalcă acele reguli
suferă o pedeapsă mai mult spirituală decât legală. <<Este o excomunicare,>>
a zis Moretti vorbind despre Ben Johnson, sprinterul canadian care a pus mâna
pe trei medalii olimpice, de care a fost mai târziu deposedat când s-a
descoperit că el a folosit medicamente interzise care ameliorează performanța.”
Totuși, unii autori, împreună cu Moretti, au criticat faptul
că, prin aspectul comercial (sponsorii Coca-Cola, Dow și alții) se pierde
spiritul Jocurilor Olimpice , adică
ajutorarea și îmbunătățirea oamenilor.
e. Flacăra
olimpică binecuvântată la Statuia Cristo Redentor din Rio
Această “binecuvântare nu a
fost programată de organizatorii Jocurilor, dar a fost cerută de primarul din
Rio, Eduardo Paes, care este catolic”.
“La înălțimea de deasupra
orașului, lângă partea de jos a statuii lui Christos Răscumpărătorul, cardinalul
din Rio, Orani Tempesta, a binecuvântat torța olimpică ținută de fosta
jucătoare olimpică de volei, Maria Isabel Barroso Salgado.”
“Acesta este momentul
pentru noi să ne depășim dificultățile și să lucrăm împreună ca o echipă,
făcând țara noastră și lumea noastră mai sigure, mai puțin inegale, și punând
iubire în inimile tuturor”, a spus cardinalul, după cum am aflat din articolul
“At Rio's Christ the Redeemer statue, cardinal blesses Olympic torch” (La statuia Christos Răscumpărătorul din Rio, cardinalul
binecuvântă torța olimpică), publicat de Lise Alves, pe „Catholic News Service”, în
data de 5 august 2016.
S-a
estimat că până la 10.000 de vizitatori pe zi vor fi primiți la acest sanctuar
pe timpul Jocurilor Olimpice și Paralimpice. „Cel puțin 30 de persoane din
cadrul forțelor armate vor păzi statuia 24 de ore pe zi până la sfârșitul lui septembrie.”
Orașul Rio de Janeiro are o
populație de peste 12 milioane, la nivel de regiune metropolitană, iar la nivel
de municipalitate de peste 6 milioane. Pe stadionul Maracanã au fost 70.454
spectatori, în ziua de 16 august 2016. În alte zile au fost mai puțini (50 și
60 de mii).
f. Sfântul
Sebastian - patronul atleților, dar și
patron din anul 1565 al orașului Rio de Janeiro
“Sebastian ne amintește de
un element important atât al sportului cât și al creștinismului – suferința”, a
zisRay Mckenna, președintele Atleților Catolici pentru Christos. “Atleții se
pot raporta la Sfântul Sebastian”, a zis McKenna. “Ei zic, ` Dacă el a putut să îndure atât, eu pot să merg
încă o milă.` ” Așa am aflatdin articolul “The ‘Splainer: Who is St. Sebastian
and why do athletes claim him?” (Să
explicăm:
Cine este Sfântul Sebastian și de ce îl solicită atleții
?),
publicat de jurnalista Kimberly Winston, pe “Religion News Service” , în data
de 4 august 2016.Tot
de la ea am aflat câteva
elemente esențiale din viața Sfântului Sebastian.
Sebastian a trait în
secolul al III-lea, era din zona Milanului, Italia, mormântul lui fiind în
Roma, la Basilica Sfântului Sebastian, sau în apropiere, pe Via (Calea) Appia.
“Povestirea despre el,
înregistrată prima data de Sfântul Ambrozie, spune astfel: Sebastian a fost profund contrariat de persecutarea de
către împăratul Dioclețian a creștinilor, așa încât s-a înrolat în armata
romană pentru a-i ajuta din interior. El și-a ascuns apartenența la creștinism
și a devenit membru în Garda Pretoriană de elită.
Când
apartenența la creștinism a lui Sebastian a fost descoperită, Dioclețian a fost
deosebit de interesat să-l pedepsească. A ordonat ca Sebastian să fie legat de
un stâlp într-un câmp, unde o falangă de arcași au tras în el și l-au umplut de
săgeți. Ambrozie l-a descris că arăta ca un arici de mare, iar zeci de artiști
l-au zugrăvit pe sfânt ca o perniță cu ace.”
“Dar Irina din Roma, văduva altui martir creștin, s-a
furișat în câmp noaptea pentru a recupera corpul lui Sebastian, și l-a găsit
viu. L-a luat acasă și l-a îngrijit până a devenit sănătos.
Sebastian
cel însănătoșit l-a așteptat pe Dioclețian pe străzile Romei și l-a mustrat
pentru cruzimea lui față de creștini. Împăratul n-a fost amuzat și a ordonat
gărzilor să-l bată pe Sebastian cu bâte și să-i arunce corpul ca pe un gunoi
într-un canal public, unde a murit.”
“Întrebare:
Dacă Sf. Sebastian a fost bătut și învins, de ce este el sfântul patron al
atleților?
Răspuns: Din cauza puterii sale fizice și a
rezistenței mari în efortul de a se ridica mai presus de atacurile asupra
corpului său, ca să se confrunte personal cu un adversar mai puternic, în
persoana împăratului. Da, a căzut înfrânt, dar a căzut înfrânt dându-și toată
energia sa pentru credința sa.”
g. Unii
atleți la Rio dau dovadă de credința lor creștină, alții, învinși, au promis că renunță la ea
Câteva
exemple:
1) Almaz
Ayana (24 ani), Etiopia:
“Doping-ul meu este
antrenamentul, doping-ul meu este Iisus. Sunt curată ca și cristalul.” Așa a
răspuns atleta etiopiană Almaz Ayana, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de
la Rio, pentru proba de 10.000 m, într-un uimitor timp record de 29 minute și
17,45 secunde, doborând recordul chinezoaicei Wang Junxia din 1993 ( 29 minute
și 31,78 secunde). Așa aflăm din articolul „ `My doping is Jesus` - World
record breaker responds to cheat taunts “ (Doping-ul meu este Iisus – persoană care a doborât recordul mondial răspunde pentru a evita
ironiile), publicat în 13 august 2016, pe “Christian Today”, de
către Andy Walton.
Ayana a fost acuzată, de
atleta suedeză Sarah Lahti și de atleta irlandeză Sonia O` Sullivan că ar fi
folosit droguri, după cum scrie Daniel Cherney în articolul “Rio Olympics 2016:
Almaz Ayana accused of doping after smashing 10,000m world record”, publicat în
13 august 2016, pe „stuff”.
“Succesul răsunător al
Ayanei Almaz a mai redus din ciudățeniile referitoare la atleții africani de la
aceste Jocuri Olimpice. Din nefericifre, doi antrenori kenieni au fost trimiși
acasă de la Jocurile Olimpice de la Rio în urma acuzațiilor de dopaj. Aproape
jumătate din echipa nigeriană a fost trimisă acasă în urma falsificărilor de vârstă.
Ca o remarcă în plus la cutia rușinii s-a adăugat episodul lui Jonas Junias.
Boxerul namibian a fost acuzat de tentativă de agresiune sexuală la Jocurile
Olimpice.”
Almaz Ayana este într-adevăr o victorie care
șterge murdăria de pe fața Africii în acest moment. Așa aflăm din articolul
“Almaz Ayana sets New World Record At The Rio Olympics”, publicat de Amara
Onuh, pe “Answers Africa” , în 13 august 2016.
2) Sunt
unii care se declară creștini numai când au câștiguri în lumea aceasta. Așa s-a
întâmplat cu echipa feminină de handbal a Argentinei, și cu echipa masculină de
volei a Mexicului, care au pierdut la Jocurile Olimpice de la Rio, și au
declarat că renunță la credința creștină, dat fiind faptul că s-au rugat la
Dumnezeu și totuși au fost înfrânți de echipe din țările cele mai laicizate,
ca: Rusia, Coreea de Sud, Suedia, Olanda și Franța. Așa aflăm din articolul
"Olympics squads lose every match … and their faith" ( Echipe
olimpice pierd fiecare meci ... și credința lor), publicat de Guthrie
Graves-Fitzsimmons, pe "Religion News Service", în data de 16 august
2016.
Aș vrea doar să-i contrazic
un pic, căci poate n-au știut că, de ex., Rusia a trimis la Jocurile Olimpice
de la Rio chiar și preot-duhovnic pentru sportivi, după cum aflăm din articolul
"Russian Olympic athletes are in wonderful mood – the team father
confessor" (Atleții olimpici ruși sunt într-o stare sufletească minunată -
părintele duhovnic al echipei), publicat pe "Interfax-religion" în 17
august 2016, și preluat de site-ul ortodox rus "Pravmir.com". E posibil să fie laicizată
Rusia, dar e posibil să fie și oameni cu credință.
De asemenea, e posibil să
fie laicizată Franța, dar e posibil să fie și oameni cu credință, căci în
pelerinaj la Lourdes merg aprox. 6 milioane de persoane pe an, după cum aflăm
din articolul "The ‘Splainer: Lourdes and the Assumption of the Virgin
Mary" ( Să explicăm: Lourdes și Mutarea cu trupul la Cer a Fecioarei
Maria), publicat de Josephine McKenna, pe "Religion News Service", în
12 august 2016.
Ca să facem o comparație,
în România cel mai mare pelerinaj este la Iași, la Sf. Parascheva, aprox. 1
milion de persoane pe an. Așa aflăm din articolul "List of Christian
pilgrimage sites", Eastern Christianity, Romania, din Enciclopedia liberă,
Wikipedia.
Sfântul Apostol Pavel ne
spune astfel "Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în
Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii!" (1
Corinteni 15, 19)
Adevărații creștini nu
renunță la Iisus nici când sunt omorâți. Iisus a întemeiat Biserica pe Jertfa
Sa și pe credința celor ce sunt gata să moară pentru El. 70 de milioane de
martiri creștini sunt de la Iisus până azi, după cum spun specialiștii în
statistica martirilor. În zilele noastre, la fiecare 5 minute este omorât un
creștin, pe motiv că e creștin.
3) Sfântul
Augustin de Hippo, teolog și filosof, (354-430) a zis: „Oamenii călătoresc ca
să se mire de înălțimea munților, De valurile uriașe ale mărilor, De cursul
lung al râurilor, De întinderea vastă a oceanului, De mișcarea circulară a
stelelor, Și totuși ei trec pe lângă ei înșiși fără să se mire.”
Acest text l-a postat pe
Instagram în urmă cu 9 luni atleta americană Abbey D'Agostino (24 ani).
Într-una din zilele trecute, la Jocurile Olimpice de la Rio, “Abbey a dat
dovadă de un spirit oplimpic esențial”, ajutând-o pe concurenta Nikki Hamblin
din Noua Zeelandă, care a căzut, în timp ce alergau în runda preliminară de
5000 m.
„Neozeelandeza Nikki
Hamblin a căzut în timpul cursei, cauzând împiedicarea concurentei din Statele
Unite Abbey D'Agostino. D'Agostino, care este creștină, s-a ridicat înapoi pe
picioare aproape imediat, dar în loc să continue cursa, s-a oprit ca să o ajute
pe Hamblin să se ridice. Cele două au început să alerge iarăși, dar D'Agostino
a căzut iarăși, fără îndoială din cauza unei dureri intense. Humblin a răspuns
oprindu-se să-și ajute rivala, și amândouă în cele din urmă au terminat pe
locul al 29-lea, respectiv al 30-lea.” Așa aflăm din articolul “Rio 2016:
Christian Abbey D’Agostino displays 'ultimate Olympic spirit' by helping
competitor who fell” (Rio 2016: Creștina Abbey D'Agostino dă dovadă de `spirit
olimpic esențial` ajutând concurenta care a căzut), publicat de Carey Lodge, pe “Christian
Today”, în 17 august 2016.
Dacă
Abbey D'Agostino, în urmă cu 9 luni ar fi preferat să posteze un alt text, de
exemplu “Omul față de om este lup” (Homo homini lupus), din dramaturgul roman
Plautus ( 254-184), și-ar fi format un stil de gândire care o făcea să își
continue cursa fără să se oprească pentru a ajuta o rivală. Ideile pe care le
ținem și le cultivăm în spiritul nostru ne formează stilul de gândire.
h. Ce
câștiguri financiare obțin atleții la Jocurile Olimpice?
1) Valoarea
fizică a medaliei de aur este estimată a fi în jur de 500$. Însă una din aur
pur, de la începutul secolului XX, este estimată a fi în jur de 20.000$. Așa am
aflat din articolul “Here's a breakdown of how much an Olympic gold medal is
really worth”, publicat de Nat Berman, pe “Business Insider”, în 22 august 2016.
2) Multe
țări acordă sume de bani sportivilor care câștigă medalii la Jocurile Olimpice.
De ex., se spune că România acordă 70.000 de euro celor care câștigă medalia de aur, 50.000 de euro celor
care câștigă cea de argint, iar celor care câștigă cea de bronz 30.000 de euro.
Așa aflăm din articolul “RIO 2016: Premii importante pentru sportivii români
care vor fi medaliaţi la Jocurile Olimpice”, publicat de Iulian Coșulețu, pe Mediafax, în data de 4
august 2016.
Se mai
adaugă și alte avantaje, de ex., Renault România a promis autoturisme pentru
medaliați, după cum am aflat din articolul „Renault lanseaza editia Olimpic si
va premia medaliatii de la Rio”, publicat de Alex Butu pe „GENTLEMAN`S CAR”, în
data de 4 iulie 2016.
De asemenea, în România,
începând din anul 2000, sportivii medaliați cu aur, sau argint, sau bronz, la
Jocurile Olimpice, primesc o rentă viageră (pensie), după retragerea din
activitate. În funcție de performanță, “încasează lunar între 2.996 şi 13.052
lei.” Așa am aflat din articolul „Care sunt sportivii care încasează cele mai
mari rente viagere şi cât le dă statul român în fiecare lună”, publicat de
Iulian Anghel, pe „adevărul.ro”, în data de 3 august 2016.
3) Când sunt vândute la licitație, medaliile pot fi evaluate
la diferite prețuri, de ex., una la1,4 milioane $, iar alta la 310.700$.
(Berman, Business Insider)
i. România la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro
România
a fost una dintre cele 207 națiuni participante la Jocurile Olimpice de la Rio,
în perioada 5 – 21 august 2016. Dintre cei 11.303 atleți care au participat, 97
au fost din partea României. Dintre cele 28 de sporturi, România a participat
la 14. Dintre cele 974 medalii acordate (aur, argint, bronz), România a
câștigat 5 (una de aur, una de argint și 3 de bronz).
Între cele 78 de poziții sau locuri din
ierarhia națiunilor medaliate, România este pe locul 47. Pe locul întâi este
SUA cu 121 medalii ( 46 de aur, 37 de argint și 38 de bronz). Pe locul 78 sunt
10 țări, fiecare cu câte o medalie de bronz.
Steagul
României la Rio, la ceremonia de deschidere a fost purtat de gimnasta artistică
Cătălina Ponor (29 ani), câștigătoare a trei medalii de aur la Atena în 2004.
La ceremonia de închidere a fost purtat de scrimera Simona Pop (27 ani), câștigătoare,
în echipă, a medaliei de aur la Rio 2016, împreună cu celelalte colege din echipa feminină de spadă: Loredana
Dinu, Simona Gherman și Ana Maria Popescu.
Aceste
date le-am luat din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, de la
articolele “2016
Summer Olympics” (Jocurile Olimpice de Vară 2016) „Romania at the 2016 Summer Olympics“” și „Simona Pop”.
j. Statuia
lui Iisus din Rio de Janeiro
Fața statuii " Cristo Redentor ", cum se zice
în portugheză, a fost făcută de sculptorul român Gheorghe Leonida. El era
cunoscut în Paris "pentru
expresivitatea chipurilor pe care le realiza ", încât a fost angajat
de sculptorul polonezo-francez Paul
Landowski să facă fața acestei statui.
Câteva detalii în plus despre
această statuie, și despre alte statui în onoarea Mântuitorului lumii, putem
afla și din articolul “VLADIVOSTOK - cea mai înaltă statuie a lui IISUS din
lume”, publicat pe blogul Protopopiatului Ortodox Român Avrig, în 3 septembrie 2015.
Statuile dedicate Domnului nostru
Iisus Christos ne aduc aminte de Persoana Vie și Iubitoare a lui Iisus, de Opera Lui
de Răscumpărare a lumii, de Noul Testament în care găsim învățăturile Lui, de
Legea Nouă a Iubirii, de care suntem destul de departe, și de Judecata
Universală la care ne va chema, așa cum a spus. (Matei 25, 31-46)
